UN studiu efectuat pe 258 de pacienţi de către Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) relevă că 43% dintre pacienţi sunt nemulţumiţi de accesul la medicamente, 20% se plâng de aglomeraţie şi nerespectarea programărilor la medic, iar 19% de atitudinea personalului medical.
Preşedintele COPAC, Radu Gănescu, a prezentat joi, în cadrul Forumului Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, studiul realizat la sfârşitul anului 2017 şi începutul acestui an, în care au fost intervievaţi 258 de membri ai asociaţiilor de pacienţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 68 de ani.
Potrivit acestui studiu, 26% dintre respondenţi au spus că au putut să aibă un diagnostic corect la o lună de la începerea procesului de analiză, 19% au afirmat că au avut acest diagnostic peste şase luni, iar 17% la peste un an de zile.
În privinţa accesului la serviciile medicale, 30% din totalul celor 258 de pacienţi intervievaţi au spus că nu au avut medic de specialitate în localitatea de domiciliu, ceea ce arată că accesul la medici este o problemă pentru pacienţi, a menţionat Gănescu.
Studiul mai arată că 57% dintre respondenţi nu au avut acces la investigaţii gratuite pe perioada tratamentului. „Peste jumătate dintre cei 258 de pacienţi au trebuit să îşi plătească serviciile medicale care sunt gratuite”, a afirmat Gănescu.
De asemenea, dintre pacienţii intervievaţi – 60% au fost internaţi în ultimul an, iar 38% au afirmat că nu au existat toate medicamentele necesare în spital. 80% dintre respondenţi au avut intervenţii chirugicale, jumătate dintre ei efectuând operaţia în afara localităţii de domiciliu, mai arată studiul.
Preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, Laszlo Attila, a subliniat că o problemă în sănătate este asigurarea surselor financiare, el anunţând că pregăteşte un propunere legislativă privind impozitarea, accizarea produselor care au efect negativ asupra sănătăţii.
„Acum adunăm semnăturile pentru a genera nişte venituri suplimentare care să finanţeze accesul la programele naţionale şi la produsele noi pe piaţă. Mă refer la un proiect de lege pe care l-am semnat în urmă cu două zile, împreună cu colegul meu Adrian Wiener, să începem să impozităm şi să accizăm acele produse care au efect direct asupra sănătăţii. Noi am formulat această intenţie pentru a putea asigura chiar şi bugete multianuale acolo unde se impun şi 80% din aceste resurse să meargă spre această direcţie de finanţare a programelor naţionale de sănătate”, a spus senatorul UDMR, citat de Agerpres.
Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Călin Gălăşeanu, a avertizat că asigurarea medicamentelor pentru 2018 este legată de „sustenabilitatea financiară”.
„O să avem medicamente în măsura în care se continuă trendul din 2017, care a fost un trend pozitiv, 23 de molecule noi introduse, şi trendul acesta se poate continua dacă avem bani şi dacă banii pe care îi avem sunt cheltuiţi cât mai judicios cu putinţă”, a spus acesta.
El a precizat că, din datele pe care le are, problema principală cu care se va confrunta sistemul este asigurarea surselor de finanţare.
„Problema pe care o vedem noi în 2018 pentru a avea medicamente, în general, şi inovative, în particular, este legată de sustenabilitatea financiară. Din datele şi semnalele pe care le vedem din ţară atât în sistemul de tratament pentru terapiile din spital, cât şi cele care sunt eliberate din farmaciile cu circuit deschis, sustenabilitatea financiară va fi problema principală cu care se va confrunta sistemul. Ea nu poate fi rezolvată decât prin suplimentare de fonduri sau prin găsirea de surse alternative de finanţare”, a mai spus preşedintele ARPIM.
Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi se desfăşoară în perioada 19 – 20 aprilie şi îşi propune să abordeze teme precum accesul pacienţilor la tratament şi îngrijiri de sănătate, managementul integrat al bolilor cardiovasculare, politica medicamentului în România.