“În cazul microîntreprinderilor, există renunţări şi ajunge undeva în jur de 30% dintre acestea, ca număr, nu ca valoare. În cazul proictelor mari ale autorităţilor administraţiei publice locale nu avem renunţări.  În general schimbarea modului de colaboare între micro-întreprinderi şi sistemul bancar a generat această renunţare”, a susţinut Gabriel Friptu.
Reprezentantul MDRT a arătat că din punctul de vedere al autorităţii de management este un lucru corect că beneficiarii au solicitat această renunţare la proiecte înainte să facă orice cheltuială şi că nu sunt situaţii în care o microîntreprindere să fie nevoită să returneze bani.
“E corect pentru că în momentul în care încep să implementeze şi-au făcut o analiză mult mai clară asupra posibilităţilor şi au spus, ‘da, mergem mai departe’ sau ‘nu, nu avem posibilităţi să ducem proiecte la finalitate’. Din punct de vedere a programului e o pierdere, pentru că e clar că au fost folosite resurse şi timp pentru a ajunge la finanţare, dar să nu uităm că banii rămân în program, cu aceeaşi destinaţie, în aceleaşi regiuni. Deci nu sunt bani pierduţi. Alte micro-întreprinderi care consideră că pot să susţină astfel de proiecte au finanţarea asigurată”, a subliniat Friptu.
Acesta a precizat că din cele 30% de microîntreprinderi care au renunţat la proiecte la nivel naţional, cele mai multe sunt din Regiunea Nord-Est.
“Nu aş putea spune că există o distribuţie uniformă. Cele mai multe proiecte, statistic, la care s-a renunţat, sunt în Regiunea Nord-Est. Pe de o parte este normal, pentru că este regiunea cu alocarea cea mai mare, programul are alocări indicative regionale care sunt dimensionate în funcţie de nivelul de dezvoltare şi, evident, Regiunea Nord-Est fiind cea mai săracă regiune pe indicator, PIB pe locuitor, a avut şi cele mai multe fonduri disponibile”, a mai arătat Friptu.