Aprobarea tacita presupune ca, in anumite cazuri, in care institutiile publice elibereaza aprobari, autorizatii, licente, avize sau alte acte administrative de aceasta natura, in lipsa unui raspuns din partea institutiei publice responsabile intr-un anumit termen, acest act administrativ sa fie considerat acordat solicitantului.
Practica aprobarii tacite, se noteaza intr-un studiu elaborat de Grupul de Economie Aplicata (GEA), reprezinta o uzanta internationala ce ofera predictibilitate mediului de afaceri si influenteaza pozitiv atragerea investitiilor, fiind aplicata in Uniunea Europeana si SUA. De altfel, exista si o recomandare europeana care apreciaza procedura aprobarii tacite, pe care o considera o “buna practica” in relatia dintre administratia publica si mediul de afaceri.
“Aprobarea tacita nu merge! Ne-au spus oamenii de afaceri, ne-au spus-o organizatiile internationale… Trebuie sa o facem sa mearga”, ne-a declarat Ion Taban, consilier al vice-premierului George Copos. De altfel, studiul GEA releva ca, din 2003, cand a fost adoptata Legea, si pana in prezent, procedura tacita nu a adus direct imbunatatiri procedurii de autorizare. Este considerata doar un instrument de abordare a cazurilor izolate, in care legislatia specifica nu impune termene clare. Pe de alta parte, studiul a constatat ca nici oamenii nu cunosc modul de aplicare a procedurii tacite, iar autoritatile insarcinate cu eliberarea autorizatiilor sau avizelor nu sunt preocupate sa faca publica aceasta procedura si nu afiseaza informatiile necesare intocmirii dosarelor pentru aprobarea tacita.
Astfel, intre principalele modificari ce vor fi operate pentru a debloca procedura aprobarii tacite se regaseste si introducerea de sanctiuni pentru acele institutii ale statului care nu ofera un raspuns in termenul legal, dar si pentru persoanele care depun declaratii pe propria raspundere in fals. In plus, proiectul la care lucreaza in prezent Executivul si care va fi gata la finele acestei luni isi propune sa clarifice aria de aplicare a Legii aprobarii tacite, printr-o enumerare mai clara a exceptiilor de la prevederile legii si sa unifice termenele prevazute de Legea aprobarii tacite cu cele prevazute de legile speciale.
O alta schimbare avuta in vedere este cea referitoare la realizarea unei evidente a tuturor cererilor de autorizatii aprobate. Aceasta ar urma sa fie afisata pe site-urile institutiilor insarcinate cu emiterea de acte administrative. In acest fel, se impusca, practic, doi iepuri de-odata: firma are confirmarea aprobarii, si tertii au posibilitatea ca, in cunostinta de cauza, sa instiinteze autoritatea de posibile efecte adverse si sa depuna contestatii. Totodata, statul vrea sa reglementeze si posibilitatea realizarii unui control ulterior, care sa verifice stadiul indeplinirii obligatiilor constatate in aviz sau autorizatie.
Oameni de afaceri se declara multumiti de intentia Guvernului de a le economisi bani si timp cu reinnoirea autorizatiilor, explicand ca, in opinia lor, procedeul nu era decat o alta forma a birocratiei de a se autointretine. Cel mai important efect il vor avea schimbarile, apreciaza Cristian Parvan, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, asupra celor care doresc sa deschida o afacere “cu impact pe mediu” – agricultura, transporturi – unde numarul de autorizatii necesar pentru infiintarea unei firme este foarte mare.
Dupa ce a primit reclamatii din partea firmelor privind modul de aplicare a procedurilor de aprobare tacita, Comisia guvernamentala pentru monitorizarea mediului de afaceri, condusa de vicepremierul Gheorghe Copos, a decis sa verifice situatia existenta. Modificarea legii este raspunsul pe care Guvernul il da oamenilor de afaceri
Coordonatorul studiului, Dragos Paslaru, spune ca aprobarea tacita a fost folosita extrem de rar de la adoptarea legii incoace. Motivele: eschivarea institutiilor, care prefera fie sa dea raspunsul explicit, fie sa spuna ca reglementarile specifice fac ca procedura de autorizarea de care raspund sa nu intre sub incidenta aprobarii tacite
Cum se Intampla la altii
• Spania a introdus procedura pentru ca, la fel ca si noi, voia sa reduca birocratia. Sistemul spaniol este foarte asemanator celui romanesc.
• Franta practica o procedura total diferita: interzice aprobarea tacita la nivel general si specifica exceptii pentru cateva domenii speciale, alese de Consiliul de Stat. Astfel, aprobarea tacita se aplica in domenii precum echipamentele comerciale, despadurirea. Se mai aplica si pentru autorizatii pentru constructii si demolari.
• In Italia, legea mentioneaza ca aprobarea tacita “ar trebui avuta in vedere”, dar termenul in sine nu se refera la nici un organism guvernamental si nu pare sa aiba forta legala.
• In Grecia, exista un Comitet de simplificare a procedurilor centrale. Acesta este responsabil de aplicarea procedurilor de aprobare tacita.
Concluzie: Pe masura ce sistemul legal si organismele guvernamentale se maturizeaza, nevoia aprobarii tacite este inlaturata.
