La ultima conferinta de presa, oficialii Ministerului Dezvoltarii si Prognozei (MDP) au cazut in propria capcana: comunicarea rupta de realitate. S-au obisnuit sa spuna numai ce vor ei si ziaristii, rau intentionati, si-au bagat nasul unde nu le-a fiert oala.
A iesit cu scandal. Iar ministrul adjunct, Mihai David, scos din sarite, i-a jignit in direct la televizor. Ar trebui sa ii multumim ministrului. Showul facut a atras atentia asupra neregulilor din Ministerul Dezvoltarii si Prognozei mai mult decat orice ancheta.
Pentru ca regulile programelor Phare ii obliga, oficialii MDP mimeaza transparenta, dar nu spun decat ceea ce le convine. Am scris pe larg despre proiecte date pe criterii discutabile – „Bani pentru Dramiral”, „Banii Phare atrag oamenii cu functii si bani”, „Fondurile Phare atrag teparii”. Nici o reactie din partea MDP.
Ordonanta nr. 51/2001 aproba Memorandumul de finantare Phare cu durata pana la 30 noiembrie a.c. Se impune o precizare: pana la 30 noiembrie a.c. trebuie semnate contractele, pe baza carora se vor face plati ulterioare, pe parcursul a doi sau trei ani.
Programul de Coeziune Economica si Sociala aprobat prin acest memorandum aloca Romaniei 100 de milioane euro din fonduri UE, la care bugetul romanesc participa cu 25 de milioane euro.
MDP este deocamdata principalul gestionar de fonduri Phare pentru initiativa privata, in special pentru intreprinderi mici si mijlocii.
De ce a facut David show la TV ?
Ziaristii au sesizat ca din 125 de milioane de euro s-au platit efectiv patru milioane de euro.
Dar nu aceasta ar fi marea problema: mai devreme sau mai tarziu platile se vor face, au termen final noiembrie 2004, cu conditia sa fie semnate contractele pana la 30 noiembrie a.c. Adevarata problema este cum si la cine ajung banii.
In programele anterioare (1999, 2000), un numar semnificativ de persoane au renuntat la proiect pentru ca banii au venit prea tarziu sau cu clauze contractuale surpriza.
Programul de Coeziune Economica si Sociala Phare 2000 a demarat efectiv in mai anul trecut, cu o componenta pentru care e bataie mare, de investitii pentru intreprinderi mici: Schema de finantare a intreprinderilor mici, microintreprinderilor si intreprinderilor nou-infiintate (12,95 milioane euro).
Am prezentat pe larg, in numerele trecute, persoane influente care beneficiaza de fonduri.
De altfel, pentru aceasta componenta Delegatia Comisiei Europene a cerut refacerea evaluarii proiectelor. Vestul si Bucurestiul au fost primele care au dat drumul la fonduri – 16,6 milioane euro (43 de proiecte in Vest, 39 in Bucuresti). Restul fie au avut nereguli in evaluare, fie au iesit din grafic.
La vremea respectiva, primeam la redactie trei-patru telefoane zilnic in legatura cu rezultatele acestui proces. Mai mult, un mic intreprinzator in turism a decis sa isi realizeze investitia pe cont propriu si sa monteze in fata un panou mare: „Proiect realizat fara fonduri Phare”. O alta componenta in derulare: Componenta Dezvoltarea Resurselor Umane. Au fost aprobate proiecte in valoare de 24,6 mil. euro. Jumatate – aproximativ 12 mil. euro – au ramas disponibile pentru faza a doua a licitatiei, care este deschisa pana la 12 iulie a.c. La bilantul programului Phare 2000, secretarul de stat Mihai David a promis ca toate proiectele selectate in cadrul Schemei de finantare pentru intreprinderi mici, microintreprinderi si intreprinderi nou-infiintate vor fi contractate pana la 31 august 2002. Reamintim, aceasta componenta a fost lansata acum aproape un an – la 21 mai, cu termen-limita 20 iulie 2001. Cat priveste proiectele de resurse umane, MDP promitea sa semneze pana la 31 iulie, dar la 12 iulie abia se incheie licitatia.
Mai multi ochi,
mai multe interese
Asa cum explica la vremea respectiva Claudia Ionescu, purtator de cuvant ADR Bucuresti, procesul de evaluare nu tine atat de comisie, cat mai ales de faptul ca lista proiectelor selectate merge la aprobare, ulterior, la consiliile de dezvoltare regionala. Acestea au ultimul cuvant pe plan local. La centru, trebuie sa isi dea girul asupra listelor si CNDR – Consiliul National de Dezvoltare Regionala si, pentru verificarile finale, Delegatia Comisiei Europeane la Bucuresti.
Mai multi ochi – pe plan local si national – nu inseamna, cum ar fi de dorit, mai multa obiectivitate. Ci mai multe interese.
Evident, totul pleaca de la subordonare – economica si nu numai. „Atunci cand adr-urile nu vor mai fi subventionate aproape exclusiv de la bugete locale, domnii presedinti de cj-uri (consilii judetene – n.r.), – care sunt niste mici vatafi pe adr-uri, nu vor mai avea aceeasi influenta nefasta ca pana acum”, isi spune oful un cititor, caruia ii protejam identitatea.