Oana Bogdan, membru în Consiliul Naţional al PLUS, susține, referitor la comentariul său pe Facebook în care pleda pentru renunțarea la dreptul la proprietate, că nu vorbea despre „o deposedare forţată a oamenilor” și că în jurul nostru există totuşi „diferite forme de renunţare la proprietate”, precum Airbnb şi Uber.

„Totul a pornit de la un comentariu al meu din 1 decembrie 2018 la declarația din 1912 a unui șef nigerian de trib, postată de un coleg arhitect: «Teritoriile pe care le locuim aparțin unei familii vaste, din care mulți au murit, puțini trăiesc acum și nenumărate generații urmează a se naște». O expresie cu înțeles similar îi atribuia și Delavrancea lui Ștefan cel Mare”, a scris Oana Bogdan, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a afirmat că nu a pledat pentru deposedarea forțată de proprietate a oamenilor sau pentru confiscarea bunurilor, ci pentru mai multă responsabilitate comunitară față de bunurile comune.

„Nu a fost vorba nicio clipă în comentariul meu de confiscarea sau deposedarea forțată de proprietate a oamenilor. Ştim cu toții care sunt sensibilitățile istorice ale românilor și câte suferințe a provocat confiscarea violentă a pământurilor și a bunurilor în anii ’50. Bunicii mei au suferit și ei, ca atâția alți români, din cauza ticăloșiei colectivizării. Mai știm, de asemenea, că suntem societatea cu cel mai mare număr de proprietari de locuințe din Europa (97%). Prin urmare, orice referință la vreun model de expropriere precum cel practicat de staliniști și comuniști este lipsită de temei”, a scris aceasta.

„Pe de altă parte, vedem astăzi extinzându-se în jurul nostru diferite forme de renunțare la proprietate și de împărtășire a bunurilor și serviciilor. Acum zece ani plăteam pentru a citi un articol, azi se promovează tot mai mult sursele libere, enciclopediile online, softurile cu acces liber. Airbnb și Uber sunt platforme prin care oamenii își transformă proprietățile în bunuri împărtășite și servicii comune – vorbim de „sharing economy”. Tot mai multe orașe adoptă ideea de transport în comun gratuit, pentru a diminua tocmai poluarea și aglomerația cauzate de circulația mașinilor private. Tot mai mulți oameni preferă să platească pentru servicii de mobilitate, nu pentru un autoturism, pentru lumină, nu pentru un bec, pentru dreptul la locuire, nu pentru o locuință – vorbim de economia circulară”, adaugă Oana Bogdan.