Cota unică avantajează elitele, agravează inegalitatea şi accelerează consumul, sunt concluziile unui studiu GEA. În replică, susţinătorii cotei acuză analiza de selecţie tendenţioasă a datelor şi de concluzii asumate dinainte.
Studiul „Impactul cotei unice asupra inegalităţii în Romånia“, publicat în septembrie de Grupul de Economie Aplicată (GEA), şi-a propus să analizeze distribuţia cåştigurilor şi a pierderilor din cota unică, scopul în care a fost folosit cåştigul obţinut – consum sau economisire -, şi cum s-a modificat ponderea impozitelor în veniturile personale.
Pornind de la un set de date ale Institutului Naţional de Statistică privind „Ancheta Bugetelor de Familie“ din anii 2004, 2005 şi 2006, studiul concluzionează că sunt „cåştigători“ ai cotei unice cei cu venituri mari şi foarte mari, că inechitatea în distribuţia veniturilor a sporit, iar sumele obţinute în plus s-au reflectat într-o creştere a consumului de bunuri curente, în principal.
Opţiunea studiului de a analiza doar impactul asupra veniturilor personale şi familiale este considerată ca tendenţioasă de către apărătorii cotei unice. Sorin Ioniţă, director executiv Societatea Academică Romånă, apreciază că studiul este selectiv în privinţa setului de date. „Şi-a propus o chestie îngustă. Am unele obiecţii faţă de modul în care a fost conceput. În primul rånd, concluziile lasă de înţeles că este vorba de o evaluare a tuturor efectelor cotei unice, şi nu doar a componentei salariale“, spune Ioniţă.
Cåştig mediu: 25 de lei
Studiul pleacă de la premisa că efectele cotei unice asupra distribuţiei cåştigurilor pot fi observate cel mai bine în anul 2005, primul an de aplicare a acesteia, prin comparaţie cu 2004, ultimul an în care s-a aplicat impozitarea progresivă cu patru rate, cuprinse între 18% şi 40%.
Totodată, studiul se axează pe nivelul veniturilor salariale, fără a analiza ansamblul veniturilor din alte surse ale unei familii, argumentånd că veniturile salariale sunt principala sursă de venit, reprezentånd, în 2005, 43,7% din venitul total al gospodăriei.
Concluzia analizei este că a avut loc o concentrare a cåştigurilor din cota unică în zona de top a veniturilor salariale: „doar 20% cei mai bogaţi au avut de cåştigat cu adevărat din cota unică“. Astfel, 10% din angajaţi au obţinut 40% din cåştigurile din cota unică şi 2% din aceştia au cåştigat în plus peste 10% din salariul lor net. În termeni relativi, cåştigul unui angajat mediu a fost de 3,73% din salariu net.
Cåştigul mediu a fost de 25 lei pentru un angajat, în 2005. 90% dintre salariaţi s-au bucurat de o sumă suplimentară mai mică de 50 de lei, mai arată studiul.
Susţinător al cotei unice, fostul ministru de finanţe, Ionuţ Popescu, în mandatul căruia a aceasta a fost introdusă, spune că studiul demonstrează nişte truisme. „Era logic să cåştige mai mult cei care aveau salarii mai mari şi plăteau impozite de pånă la 40%, şi nu cei care aveau salarii mici şi plăteau 18%. Se putea face un calcul simplu pentru a se vedea acest lucru, iar scopul cotei unice nu a fost, în primul rånd, să crească veniturile pentru toată lumea“, declară fostul ministru.
Şi ministrul în funcţie, Varujan Vosganian, este contrariat de rezultatele studiului GEA. „Atåta timp cåt impozitele au scăzut pe ansamblu, odată cu introducerea cotei unice, era natural să cåştige mai mult cei care plăteau, anterior, impozite mai mari. Nu se poate vorbi de inechitate, pentru că nu a pierdut nimeni din această cotă. Cred că este o gåndire de tip anecdotic: să moară capra vecinului“.
Analiza nu precizează că ar fi existat salariaţi care ar fi pierdut din cauza cotei unice. În schimb, face o trimitere la venitul familial şi constată că 0,6% din gospodării ar fi avut de pierdut în termeni absoluţi, „probabil, din cauza deducerilor regresive şi a plafonării nivelului maxim al deducerilor“.
La polul opus, se conturează portretul familiei cåştigătoare. Aceasta face parte din top 25% familii în termeni de venit net din muncă, are un cap de familie absolvent de liceu, trăieşte în mediul urban, nu are, de regulă, persoane în întreţinere şi avea un venit mediu de 1.787 lei, în 2005. Cåştigul unei familii medii din cota unică este estimat la 36,1 lei lunar.
Al doilea efect urmărit este cel privitor la direcţionarea cåştigului din cota unică. Conform studiului, circa 82% din cåştigurile din cota unică s-au dus în consum, fiind cumpărate, de regulă, bunuri curente. Propensiunea pentru consum este mai mare în cazul celor care avut mai mult de cåştigat din impozit, susţine studiul.
În ceea ce priveşte al treilea efect – rata marginală efectivă de impozitare (ponderea totală a impozitelor în venitul salarial) -, studiul constată că aceasta a scăzut pentru toate nivelurile de venit şi a stimulat munca, menţionånd, însă, că au fost sprijiniţi, în special, cei cu salarii mari.
Studiu contestat
Atåt Ionuţ Popescu, cåt şi actualul ministru de finanţe susţin că autorii studiului s-au mărginit la cåteva dintre efectele cotei unice, care nici măcar nu sunt cele pe care iniţiatorii săi le-au vizat atunci cånd au propus-o. „Nu înţeleg ce fel de echitate socială ar trebui să existe, aşa cum spune studiul, atåta timp cåt inegalitatea salarială este dată de calificarea fiecăruia. Scopurile introducerii cotei unice au fost creşterea investiţiilor, a numărului locurilor de muncă, a veniturilor bugetare, iar studiul nu analizează niciunul dintre aceste aspecte“, afirmă Ionuţ Popescu.
Ministrul Vosganian consideră, la råndul său, că efectele cotei unice în economie sunt mult mai ample. „Trebuie să ne uităm la creşterea economică, la ponderea investiţiilor străine, la cheltuielile bugetare pentru investiţii publice, care au ajuns la zece miliarde de euro. Concluziile GEA nu pornesc de la realităţi şi au fost anunţate de autor înainte de publicarea studiului“, spune oficialul.
De altfel, unul dintre cei doi autori ai studiului, directorul executiv GEA, Liviu Voinea, admite că, din punctul său de vedere, echitatea în Romånia ar spori dacă s-ar aplica un sistem de impozitare progresiv, cu multe deduceri. În opinia sa, cota unică ar fi trebuit combinată cu o serie de deduceri care să urce pragul de scutire pentru populaţia mai săracă. „Pentru o distribuţie echitabilă a cåştigurilor, ar fi trebuit să fie stabilit un prag de deducere absolută mai mare, astfel încåt populaţia săracă să accepte că vor cåştiga din cota unică doar cei bogaţi“, consideră Voinea.
Soarta cotei unice în 2009
Contestată, mai ales în 2004 şi în 2005, de Partidul Social Democrat, de unii analişti economici şi de Fondul Monetar Internaţional, cota unică nu a fost analizată, în toate aspectele ei, pånă în prezent. Argumentele invocate atåt de detractorii, cåt şi de susţinătorii săi nu sunt bazate pe studii complete, care să vizeze efectele asupra companiilor, bugetului naţional, stimulării forţei de muncă, reducerii evaziunii fiscale sau costurilor administrative. Este încă incert în ce măsură a contribuit cota unică la creşterea investiţiilor, la albirea veniturilor personale, la crearea de locuri de muncă sau la majorarea veniturilor bugetare şi cåt au contribuit la evoluţia pozitivă a economiei aderarea la Uniunea Europeană, relaxarea creditării sau banii romånilor din străinătate.
Soarta cotei unice, începånd de la 1 ianuarie 2009, depinde de deciziile partidelor politice care, în această toamnă, îşi vor anunţa programele de guvernare. Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat Liberal vor susţine, în continuare, cota unică. În schimb, Partidul Social Democrat ar putea modifica actualul sistem de impozitare, potrivit spuselor preşedintelui acestuia, Mircea Geoană. Pånă acum, PSD a anunţat că va menţine cota de 16% la impozitul pe profit şi că va impune două cote de 10% şi de 16% la impozitul pe salarii. Prima ar urma să se aplice veniturilor salariale aflate sub nivelul mediu, iar cea de 16% acelora care depăşesc nivelul mediu.
25 de lei a fost cåştigul mediu pentru un angajat după introducerea cotei unice de impozitare de 16%, conform studiului Grupului de Economie Aplicată referitor la impactul cotei unice
10% dintre angajaţi au obţinut 40% din cåştigurile totale din cota unică, potrivit studiului Grupului de Economie Aplicată referitor la impactul cotei unice
Ionut Popescu,
fost ministru de finante
„Alegerea de a studia doar impactul asupra veniturilor populaţiei pare tendenţioasă. Autorul a încercat, de fapt, să-şi demonstreze opiniile enunţate, pånă acum, despre cota unică. Există o categorie de analişti «emo», din care face parte şi autorul studiului, care fac numai prognoze sumbre despre economia romånească. Cota unică s-a dovedit o măsură bună. În acest moment, niciun partid politic nu mai contestă cota unică, nici măcar PSD. Mai mult, studiul urmăreşte efectele doar în primul an de la aplicarea cotei, însă o astfel de măsură îşi face efectele plenar după cåţiva ani, iar anul acesta avem un record de creştere economică şi de investiţii, în ciuda crizei financiare.“
Liviu Voinea,
director executiv GEA
„Cota unică, aşa cum a fost concepută de teoreticienii americani, ar fi trebuit să fie o taxă pe consum, dar s-a dovedit că, din contră, stimulează consumul. Cota unică a stimulat economia pe partea de cerere, ducånd la creşterea accelerată a consumului şi la adåncirea deficitului de cont curent.
Concluzia noastră este că aceste cåştiguri au fost distribuite inegal, agravånd astfel inegalitatea existentă.
Deşi succesul cotei unice nu a fost demonstrat în legătură cu creşterea veniturilor bugetare, unele ţări continuă să se alinieze la moda cotei unice. Motivaţia este că reprezintă un obiectiv politic, şi nu o politică fiscală.“
Sorin Ionita,
director executiv SAR
„Am o obiecţie faţă de acest studiu, referitoare la folosirea unui mic truc de limbaj, şi anume conceptul „cine cåştigă din cota unică“. Se vede cu ochiul liber cine cåştigă: cei care plăteau mai mult înainte de coborårea cotei.
În ceea ce priveşte creşterea consumului, este, din nou, evident că persoanele cu venituri mici au o propensiune pentru consum. În fond, nu ştiu ce vrea să arate acest studiu.
Efectele importante, cum ar fi majorarea veniturilor în PIB, reducerea costurilor de administrare fiscală, locurile de muncă noi, sunt lăsate deoparte. Dar se creează impresia că e un studiu despre cota unică, în genere, iar concluziile nu sunt acoperite de date.“
Concluziile studiului
• Cåştigurile au fost distribuite inegal: 10% din angajaţi au obţinut 40% din cåştigurile din cota unică
• Familiile care au cåştigat cel mai mult au şi cheltuit cel mai mult din acest cåştig
• Cota unică a sporit inegalitatea distribuţiei veniturilor
• Cota unică a stimulat economia pe partea de cerere, nu de ofertă, mărind consumul
• 82% din cåştigurile din cota unică s-au dus în consum
• Cota unică a crescut stimulentul pentru a munci, dar în special pentru cei cu salarii deja mari
Lucrarea a fost realizată în cadrul unui proiect Global Development Network South East Europe, obţinut de GEA din partea Institutului de Studii Economice Internaţionale din Viena
STATISTICI
Datele Institutului Naţional de Statistică privind piaţa forţei de muncă între anii 2004-2006:
• Numărul mediu de salariaţi: 4,46 milioane în 2004, 4,55 milioane în 2005 şi 4,66 milioane în 2006
• Numărul şomerilor: 558 de mii în 2004, 523 de mii în 2005 şi 460 de mii în 2006
• Cåştigul salarial net mediu pe lună: 746 de lei în 2004, 866 de lei în 2005 şi 1.043 de lei în 2006
• Veniturile gospodăriilor: 1.212 lei în 2004, 1.386 lei în 2005 şi 1.686 lei în 2006
Datele Ministerului Finanţelor privind veniturile bugetului general consolidat:
• Ponderea acestora în PIB: 30,1% în 2004, 30,5% în 2005 şi 31,8% în 2006
«Nu se poate vorbi de inechitate, pentru că nu a pierdut nimeni din această cotă. Cred că este o gåndire de tip anecdotic: să moară capra vecinului.»
Varujan Vosganian, ministrul finanţelor
