Până acum, pentru a beneficia de restituirea sumelor achitate în contul taxei de poluare, românii trebuiau să apeleze la instanţa de judecată.Potrivit ministrului Mediului, sumele care se vor restitui cetăţenilor vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii taxei până în ziua restituirii integrale, actualizate cu indicii de inflaţie.
'Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), alături de Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), au parafat, miercuri, un Ordin comun prin care am stabilit, printr-o echipă mixtă de lucru, procedura de restituire pe cale administrativă a taxelor încasate de la populaţie pentru poluarea produsă de autovehicule şi care au fost declarate incompatibile cu dreptul european. Toţi paşii de restituire a acestor sume vor fi derulate prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală', a anunţat miercuri ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.
Potrivit ministrului, Ordinul se referă la românii care au achitat taxa de poluare introdusă de statul român în perioada 2007 – 2013.
'Ordinul priveşte românii care au achitat taxa de poluare a autovehiculelor introdusă de statul român în perioada 2007 – 2013. Estimăm că aproximativ un milion de cetăţeni au plătit cele trei taxe neconforme cu dreptul european, respectiv taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante emise de autovehicule. Taxele au fost încasate de-a lungul timpului la bugetul de stat prin Ministerul de Finanţe, în perioada 2007 – 2008, iar ulterior la Administraţia Fondului pentru Mediu, între 2008 şi 2013. Am luat această decizie de a emite împreună un Ordin comun, deoarece consider că trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a corecta o situaţie nedreaptă faţă de cetăţeni. Aceştia aveau nevoie până astăzi să apeleze la instanţă pentru a-şi recupera banii plătiţi către statul român. Vestea bună este de azi populaţia îşi poate recupera sumele plătite printr-o simplă cerere de restituire depusă la unităţile teritoriale ANAF faţă de care aparţin', a susţinut ministrul Mediului.
Conform procedurilor actuale, cererea de restituire trebuie să fie însoţită de un dosar care să conţină câteva documente, printre care şi pe cel care atestă faptul că taxa s-a plătit şi copia cărţii de identitate a autovehiculului pentru care s-a achitat acea taxă.
'În baza acestui dosar, solicitantul va afla în maximum 55 de zile data la care îşi poate încasa suma pe care statul i-o datorează. Practic, traseul dosarului fiecărui român este următorul: imediat după depunere intră în analiza ANAF pentru ca, în cel mult 45 de zile, să fie emisă o decizie de plată. Decizia îi va fi comunicată solicitantului în maximum 10 zile de la emiterea ei. Administraţia Fondului pentru Mediu va pune la dispoziţia ANAF un fond dedicat restituirii acestor sume. Sumele care vor fi restituite vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii taxei până în ziua restituirii integrale, actualizată cu indicii preţurilor de consum. De asemenea, plata va fi făcută eşalonat pe parcursul a cinci ani. Practic, vom plăti anual 20% din suma pe care statul o datorează fiecărui cetăţean în parte. Până la acest moment, începând cu anul 2010, când au apărut primele decizii judecătoreşti de restituire a taxei auto, statul a dat înapoi aproximativ un miliard de lei. Estimăm că suma plătită ca restituiri va fi de 590 de milioane de lei pe an', a explicat Cristiana Paşca Palmer.
La rândul său, preşedintele ANAF, Dragoş Doroş, a precizat că instituţia pe care o conduce este pregătită pentru fluxul de solicitanţi.
'Va exista un mare număr de cetăţeni care vor dori că apeleze la această procedură. Noi suntem pregătiţi şi vom face tot ce e nevoie să uşurăm munca de la ghişeu. Cei care nu mai pot apela la instanţă pentru recuperarea taxei auto pot veni la ANAF, iar în urma cererii depuse vor primi banii pe care statul îi datorează. ANAF este organul administrativ care doar intermediază relaţia între cetăţean şi stat', a subliniat Doroş.
Potrivit ministerului de resort, plata restituirilor se face de la bugetul de stat, prin ANAF, pentru taxa plătită între 2007 şi 2008, şi de la bugetul Fondului de Mediu pentru perioada 2008 – 2013, în funcţie de autoritatea care a încasat la vremea respectivă sumele respective.
Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.
Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a suferit din nou modificări, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie şi la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, dar şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.
Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.
Timbrul de mediu se aplică pentru autovehiculele din categoria M1, M2, M3, cu precizarea că pentru categoria de autoturisme cu normă de poluare Euro 5, Euro 4 şi Euro 3 formula ia în calcul în proporţie 100% emisia de CO2, iar pentru autoturismele cuprinse în normele de poluare non-euro, Euro 1 şi Euro 2 se aplică actuala formulă prevăzută prin Legea 9/2012, ce ia în calcul capacitatea cilindrică.
Pe de altă parte, taxa creşte pentru maşinile Euro 3 şi Euro 4 în cazul versiunilor diesel. AGERPRES
