Ministrul Mediului din Ucraina amintește că centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare din Europa. Totuși, se află sub controlul ocupanţilor ruşi, spune el. În acest context, avertizează că o posibilă scurgere radioactivă ar provoca o tragedie de şase ori mai mare decât cea de la Cernobîl.
Ministrul din Ucraina a lansat un avertisment
Ruslan Streleţ a fost întrebat dacă autorităţile de la Kiev au făcut anumite calcule cu privire la o posibilă scurgere de radiaţii la centrala de la Zaporojie.
Într-un interviu oferit pentru Deschide.MD, el a explicat pe ce suprafaţă se va extinde norul radioactiv şi dacă ar fi o catastrofă comparabilă cu cea de la Cernobîl.
„Pot doar să spun că această catastrofă va fi mult mai mare decât catastrofa de la Cernobîl din 1986. Pentru că centrala nucleară de la Cernobîl avea doar un reactor. Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa şi are şase reactoare. Nici nu pot să-m imaginez ce teritoriu va fi afectat. Oraşele mari, adică Zaporojie, Kirovograd, Dnipro, Nikolaev, Herson, după care R. Moldova, estul Poloniei, Slovacia, România, Bulgaria. O mare parte din Marea Neagră. Toate aceste teritorii ar putea fi afectate. Noi şi acum, după 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, simţim urmările. Dar dacă puteţi multiplica aceste urmări de şase ori, va fi afectat un teritoriu foarte mare. Şi va fi o poluare radioactivă care va ţine 100 de ani”, a declarat ministrul ucrainean pentru sursa menționată.
Consecinţele faptului că rachetele ruseşti ţintesc hidrocentralele de pe râul Nistru
El a vorbit și despre consecinţele faptului că rachetele ruseşti ţintesc hidrocentralele de pe râul Nistru, cât și posibilitatea de a fi afectat şi teritoriul Republicii Moldova.
Ruslan Streleţ a subliniat că distrugerea barajului de la Kahovka a fost „cel mai mare act de ecocid de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace”.
Pierderile ecologice provocate de distrugerea barajului de la Kahovka însumează peste 147 miliarde de hrivne, respectiv 3,35 miliarde de euro.
La momentul respectiv, Ucraina a pierdut 14 kilometri cubi de apă potabilă. Aceasta ar fi fost suficientă pentru a aproviziona toată populaţia globului pământesc timp de două zile, susține ministrul din Ucraina.
„Trebuie să ştiţi că distrugerea barajului de la Kahovka a fost cel mai mare act de ecocid de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Pierderile ecologice provocate de distrugerea barajului de la Kahovka însumează peste 147 miliarde de hrivne. Ucraina a pierdut atunci 14 kilometri cubi de apă potabilă, apă suficientă pentru a aproviziona toată populaţia globului pământesc timp de două zile. Am pierdut această cantitate de apă în două zile. Aşa că, dacă vor distruge vreun alt baraj, vom avea aceeaşi situaţie. Şi este foarte greu de calculat care vor fi costurile. Dar nu este problema principală cât va costa. Problema principală este cum să o restaurăm”, a subliniat ministrul ucrainean.
De asemenea, el a precizat că, din cauza ruşilor, au ars sau au fost afectate 30% din pădurile Ucrainei. Suprafaţa pădurilor arse în Ucraina este mai mare decât suprafaţa totală a Ciprului, spune ministrul.
„Suprafaţa pădurilor arse în Ucraina este mai mare decât suprafaţa totală a Ciprului sau ca două treimi din suprafaţa R. Moldova. Noi calculăm costurile. Dar spuneţi cum să refacem copacul care a crescut 80 de ani, 100 de ani? Cum să-l refacem într-o zi? Câţi bani trebuie să plătim pentru a-l reface într-o zi? Nicio sumă de bani nu poate repara aceste pierderi”, a explicat Ruslan Streleţ.
