Rusia și Statele Unite au făcut publice datele privind cele mai noi arme nucleare, într-un moment în care legăturile dintre Moscova și NATO, alianța militară condusă de SUA, se află în cădere liberă, relatează Newsweek. La începutul lunii, NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei, care erau „ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”.
Ministerul rus de Externe a publicat luni cel mai recent raport privind „numărul total de arme strategice ofensive”, date cerute la fiecare șase luni atât de Moscova, cât și de Washington, în conformitate cu Noul Tratat bilateral de reducere și limitare a armelor strategice (Noul START), intrat în vigoare în 2011, scrie Newsweek.
Acordul prevede limite și măsuri de verificare reciprocă pentru cele două cele mai mari stocuri de arme nucleare din lume. Tratatul era la un pas să nu se mai prelungească după ce Donald Trump și-a părăsit mandatul la 20 ianuarie fără să-l reînnoiască, data sa de expirare fiind 5 februarie. Dar noul președinte Joe Biden a convenit cu Vladimir Putin să prelungească tratatul până la 5 februarie 2026, subliniază sursa citată.
New START, semnat la 8 aprilie 2010 la Praga de preşedinţii american şi rus de la acea vreme, Barack Obama, respectiv Dmitri Medvedev, limitase la 1.550 numărul focoaselor nucleare care pot fi deţinute de părţile semnatare şi la 700 numărul rachetelor nucleare şi al bombardierelor care pot fi desfăşurate, adică o reducere cu aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002.
Arsenalele nuclare ale celor mai mari puteri
De atunci, Rusia a contabilizat 527 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) active, rachete balistice lansate de pe submarine (SLBM) și bombardiere, precum și 1.458 focoase nucleare. SUA a contabilizat 665 de ICBM-uri active, SLBM-uri și bombardiere grele și 1.389 de focoase nucleare.
Lavrov: ”Ca să fie catastrofală, trebuie să fie o relație!”
Deși atât Washingtonul, cât și Moscova susțin în continuare aderarea țărilor lor la acest tratat nuclear, tensiunile s-au intensificat în ultima vreme, pe măsură ce relația dintre Rusia și statele NATO a continuat să se erodeze. Lucru confirmat recent de șeful diplomației ruse. Întrebat despre starea „catastrofală” a relațiilor dintre cei doi mari rivali, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a replicat: „Nu aș spune că situația este catastrofală. Pentru a fi catastrofală, ar trebui să ai măcar un fel de relație”, a spus Lavrov. „Noi nu avem nicio relație cu NATO”, a adăugat Lavrov.
Rusia a anunțat că va întrerupe relațiile cu NATO săptămâna trecută, după ce alianța a cerut expulzarea a opt diplomați ruși, acuzându-i de spionaj.
Relația Rusia-NATO, „în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului Rece”
Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declarase că relaţia alianței cu Rusia se situează „în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului Rece”, Moscova devenind din ce în ce mai „agresivă” pe plan extern şi tot mai „represivă” pe plan intern. Acesta este doar cel mai recent conflict dintr-un lung șir de incidente care au afectat legăturile Moscovei cu NATO. Ambele părți s-au acuzat constant, una pe cealaltă, de mișcări destabilizatoare.
Potrivit unui bilanţ din ianuarie 2021 al Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm, care include focoasele retrase – neincluse în cifrele Departamentului de Stat – SUA aveau 5.550 de focoase, comparativ cu 6.255, Rusia, 350, China, 225, Marea Britanie şi 290, Franţa. India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord au împreună aproximativ 460 de focoase nucleare, potrivit institutului.