Președintele francez Emmanuel Macron nu face excepție. „Știu că pot conta pe dvs. pentru a convinge Moscova să revină la rațiune și pentru a aduce toată lumea la masa negocierilor”, i-a spus Macron liderului chinez în cursul întrevederii lor de la Beijing, din această lună.

Deși Xi a spus că va discuta la telefon cu președintele ucrainean, el nu s-a grăbit. El nu își face nicio iluzie în privința dificultății de a fi mediator într-un război în care Ucraina și Rusia se află pe niște poziții diametral opuse. Totuși, un recent succes în vederea normalizării relațiilor dintre Iran și Arabia Saudită l-ar putea ajuta să găsească o soluție celui mai mare război din Europa, izbucnit după 1945, transmite The Guardian.

Care ar putea fi soluția?

Chinezii au subliniat în mod repetat, cel mai explicit în propunerea de pace în 12 puncte prezentată cu ocazia împlinirii unui an de la război, că pacea din Ucraina nu poate fi reinstaurată decât prin niște negocieri care, „în cele din urmă, să ducă la o completă încetare a focului. În pofida acestei înțelepciuni deloc neobișnuite, Beijingul nu a susținut o încetare a focului care ar stabili actualele fronturi de luptă drept noi frontiere (o înțelegere prin care mari porțiuni din teritoriul ucrainean ar ajunge în mâinile rușilor), ci mai degrabă începutul unui proces politic care, în cele din urmă, ar duce la o încetare a focului permanentă.

Mai mult, propunerea nu pomenește nimic despre termenii teritoriali ai înțelegerii, pledând însă efectiv ca ambele părți să dea dovadă de reținere – o formulare reiterată și în versiunea Chinei pe tema conversației cu Zelenski. Și mai important este faptul că declarația subliniază necesitatea respectării “suveranității, independenței și integrității teritoriale a tuturor țărilor, indiferent dacă ele sunt slabe sau puternice, bogate sau sărace”.

Frazeologia este pertinentă

China este meticuloasă în privința limbajului său diplomatic, mai ales în declarațiile publice. Cu siguranță că Beijingul dorește să-și păstreze „prietenia sa fără limite” față de Moscova, dar a fost atent să nu adopte o poziție prea favorabilă Rusiei, poziție care ar face ca Ucraina să nu accepte China în calitate de mediator.

Fără nicio îndoială, Xi Jinping a înțeles până acum că Rusia nu-și poate atinge obiectivele sale de ordin teritorial – care vizează cel puțin împărțirea Ucrainei – câștigând războiul la nivel militar și că luptele nu vor înceta decât printr-un acord bazat pe compromisuri reciproce din partea ambelor țări. Dată fiind importanța Rusiei pentru Beijing, Xi dorește totodată să protejeze pe termen lung interesele economice ale Chinei în Ucraina. China rămâne cel mai mare partener comercial al Ucrainei și a investit bani în numeroase proiecte de infrastructură, inclusiv în modernizarea portului Mikolav și în construirea unei noi linii de metrou la Kiev.

Probabil că Statele Unite și câțiva dintre aliații lor occidentali vor califica deschiderea lui Xi față de Zelenski drept o altă stratagemă menită să umbrească sprijinul politic și economic al Beijingului față de Putin din timpul războiului, de exemplu, importând petrol – importuri care au atins cel mai înalt nivel din ultimele 33 de luni – sau refuzând să sprijine rezoluțiile ONU care condamnă invazia Rusiei. În parte, asta explică de ce Washingtonul a respins planul în 12 puncte al Beijingului.

Și totuși, tentativa Chinei de a se arăta drept mediatoare a unui acord diplomatic pe tema Ucrainei nu trebuie minimalizată. Xi nu și-ar fi pierdut timpul într-o lungă conversație cu Zelenski care nu ar duce la niciun rezultat. După cum chinezii nu s-ar fi arătat nici dispuși să trimită „un reprezentant special pentru relații eurasiatice în Ucraina și în alte țări” doar ca pe o demonstrație de relații publice. De asemenea, China nu ar ajunge până aici dacă nu s-ar bucura de sprijinul Rusiei și de cel al Ucrainei în vederea unei soluționări diplomatice. Grăitor este și faptul că Zelenski s-a grăbit să califice convorbirea sa cu Xi drept „consistentă” și pozitivă, iar Ministerul rus de Externe l-a lăudat pe Xi pentru „hotărârea sa de a stabili” o linie diplomatică.

Să nu ne facem însă iluzii

Deși China ar putea fi interesată de un proces rapid de negocieri între Kiev și Moscova, ajungerea la un acord prin care să se pună capăt războiului nu se va petrece rapid, și s-ar putea chiar ca demersul să se dovedească imposibil de realizat. Xi poate înțelege la fel de bine ca oricine pozițiile combatanților, iar el înțelege cruda realitate, potrivit căreia, războiul nu se va potoli, ci se va intensifica în viitorul apropiat. Armata ucraineană este pe cale să lanseze o contraofensivă majoră aspra pozițiilor rusești din sud și din est.

Statele Unite și aliații NATO continuă să-și coordoneze eforturile pentru a se asigura că Kievul dispune de armamentul necesar – tancuri, vehicule de infanterie, aparatură de depistare a minelor și sisteme de apărare antiaeriană – un armament necesar unei campanii încununate de succes. Rusia a căutat luni de zile să-și întărească pozițiile defensive pe cel puțin 20% din teritoriul ucrainean pe care îl controlează, chiar dacă mercenarii din Grupul Wagner caută să cucerească Bahmutul după opt luni de cazne. În consecință, nici Ucraina și nici Rusia nu s-ar grăbi să ajungă prea curând la masa negocierilor. Or, chiar dacă, în cele din urmă, cele două părți ajung să poarte convorbiri, eforturile de mediere s-ar putea dovedi o nebunie, având în vedere cât de departe se află Rusia și Ucraina în privința unor termeni minimi ai unui acord.

Totuși, convorbirea lui Xi cu Zelenski, precum și reacția pozitivă atât a Kievului, cât și a Moscovei față de eveniment, ar putea cel puțin stimula o abordare eficientă pe tema unor modalități vizând încetarea războiului. În lipsa acestui lucru, moartea și distrugerile s-ar putea prelungi pentru o perioadă nedefinită.