“Chiar dacă vom relaxa, şi asta a zis-o şi preşedintele Franţei, relaxarea nu înseamnă că ne întoarcem perfect la ce era înainte. Relaxarea este cu măsuri, cu măsuri compensatorii, cu măsuri care poate vor fi deranjante, că trebuie să porţi mască sau ceva peste nas şi gură oriunde te duci, într-un autobuz, într-un loc public.

Vor fi nişte restricţii încă pe anumite activităţi, chiar dacă se relaxează în mare măsurile care au fost luate. Acest lucru trebuie aşteptat. Totul depinde de cum evoluează în următoarele 2-3 săptămâni situaţia. Dacă evoluează spre bine şi facem cu cap ieşirea din măsurile astea, înseamnă că suntem chiar de felicitat la nivel naţional. Dacă ne grăbim sau dacă luam măsuri grăbite, sub presiune, şi ieşim prea devreme sau ieşim incorect, riscul este să se întoarcă împotriva noastră”, a declarat Raed Arafat pentru Realitatea Plus.

Autorităţile nu mai pot adopta alte măsuri restrictive mai dure

Întrebat cum vor putea fi convinşi românii să respecte regulile în perioada Paştelui, şeful DSU a făcut următoarele comentarii:

“Sunt două metode aici. Unu, ca oamenii să înţeleagă şi să respecte regulile şi doi, înăsprirea controalelor. N-ai ce alte măsuri mai aspre să pui la acest moment şi nu cred că trebuie aşa ceva, să vii cu ele şi să spui la oameni că pui alte măsuri restrictive”, a precizat Raed Arafat.

O pandemie poate să vină în valuri, nu o singură dată şi gata

Şeful DSU atrage atenţia că acest virus nu va dispărea prea curând şi va trebui să ajungem la o “convieţuire” cu el.

“Va trebui să ajungem la convieţuire cu acest virus. N-ai cum să faci să nu ajungi la o convieţuire cu virusul respectiv, pentru că virusul nu va dispărea. Noi nu ştim toamna dacă se întoarce, ce va face, ce puseuri va avea. Din cauza asta trebuie să fim pregătiţi foarte bine. O pandemie poate să vină în valuri, nu o singură dată şi gata”, a mai declarat Arafat pentru Realitatea Plus.

Raed Arafat a mai atras atenţia asupra unui fapt care a îngreunat mult lupta cu COVID-19: “Nu este o critică, este un fapt care trebuie odată să-l recunoaştem şi să ne debarasăm de acest obicei: oamenii dacă nu văd în faţa lor pericolul, ei nu cred în el. Decidenţii, de multe ori, daca îi spui <Uite, aici e posibil să fie un pericol. Nu-l vedem încă, dar avem nevoie de asta, de asta, de asta, ca să investim>. Sunt atât de multe priorităţi, încât ceea ce nu se vede, nu mai este o prioritate.”