Specialiştii români din domeniul IT&C se numără printre cei mai buni din lume, conform studiului „Global Skills Report 2006“, elaborat de către compania Brainbench. În schimb, competenţele românilor în marketing şi finanţe sunt mediocre.
Un director de marketing poate să lucreze până la adânci bătrâneţi în compania sa, încurajat de vânzările şi promoţiile colorate pe care le realizează în fiecare an, cu o impresie foarte bună despre sine. Dacă are vreo îndoială asupra profesionalismului său, poate să-şi „măsoare forţele“ la testările online puse la dispoziţie de compania americană Brainbench. În urma examenelor, foarte dure, omul de vânzări primeşte un certificat de abilităţi. Este o „decoraţie“ care îi poate deschide noi uşi în carieră. Pentru a fi certificat un specialist trebuie să obţină un scor de cel puţin 2,75 din maximum 5 puncte.
Brainbench testează şi specialişti din IT&C, finanţe, medicină şi management. O dată pe an, firma întocmeşte un raport global ce arată, pe de o parte, interesul specialiştilor de a-şi testa cunoştinţele, şi, pe de altă parte, gradul de pregătire a angajaţilor dintr-un anumit domeniu din diferite ţări.
Potrivit ultimului raport Brainbench, România ocupă locul cinci din 217 ţări privind numărul de certificate eliberate: 10.484. Cifra arată că specialiştii români sunt interesaţi să-şi „măsoare muşchii“. Pe primele patru locuri se situează SUA, India, Federaţia Rusă şi Ucraina.
Domeniul în care sunt solicitate cele mai multe testări este IT&C. Pe acest segment, românii au obţinut cele mai bune rezultate. Raportul arată că suntem „tari“ la programare, că avem buni administratori de reţea şi oameni calificaţi în telecomunicaţii. Astfel, România s-a clasat pe primele poziţii din perspectiva certificărilor efectuate, în spatele puterilor mondiale SUA şi India. Spre exemplu, specialiştii români au obţinut punctaje foarte bune la operarea sistemelor Linux, MS Windows Server 2003, respectiv service pentru reţele Cisco, dar şi la dezvoltarea conceptelor web. „Pe măsură ce apar produse noi, românii îşi testează cunoştinţele pe acestea, în detrimentul celor vechi“, declară Petre Maran, general manager Maran Consulting, reprezentant Brainbench pentru România şi Republica Moldova.
Dacă la tehnică suntem tari, la capitolul finanţe mai avem de învăţat. „Până acum, Ministerul de Finanţe şi diversele «organisme profesionale» au fost depăşite de evoluţia domeniului financiar-contabil internaţional, blocând orice iniţiativă de înnoire a acestui sector“, explică Dragoş Cabat, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari. Cabat susţine că învăţământul superior şi cursurile de specializare economică au o calitate scăzută în România. „Sistemul contabil a rămas mult în urma dezvoltării economice a ţării, ca şi în urma practicilor internaţionale“, precizează Cabat. Sistemul contabil românesc este încă unul de tip fiscal, iar măsurile de armonizare cu normele europene sunt aplicate ambiguu.
Medicii nu se îngrămădesc la testări
Pe partea de analiză financiară există un interes pentru testarea de tip CFA (Chartered Financial Analyst). Aproximativ 300 de români participă anual la această testare. „Cu 67 de deţinători ai titlului CFA şi o organizaţie CFA România, tot mai vizibilă la nivel naţional, acest domeniu este puternic reprezentat“, precizează Dragoş Cabat.
Punctaje mai scăzute s-au înregistrat şi în domeniul marketingului. „A trecut ceva timp până ce fostul ASE s-a adaptat la economia de piaţă. Oamenii de marketing români au învăţat din mers, de cele mai multe ori având norocul unor slujbe în companii multinaţionale care au know-how şi training pe măsură“, declară Alexandra Rusu, senior partner la firma de consultanţă MGT. De abia acum se formează un grup de profesionişti cu peste zece ani experienţă în marketing, comunicare şi strategie. Nu se poate spune acelaşi lucru despre management, domeniu în care testarea capacităţilor manageriale a plasat România în primele cinci poziţii ale raportului Brainbench, la unele subdivizii fiind în faţa unor ţări precum Marea Britanie.
Timp şi experienţă sunt necesare şi în medicină. Am presupune că lipsa dotărilor şi a logisticii în Europa de Est nu iartă nici România. Nici o altă ţară din regiunea amintită nu este prezentă în topul primelor cinci state ai căror angajaţi şi-au testat abilităţile medicale. Mircea Cinteză, preşedintele Colegiului Medicilor din România şi fost ministru al Sănătăţii, consideră că „românii reuşesc relativ uşor să-şi găsească un loc de muncă în străinătate şi nu-şi pun problema testării“.
Cu alte cuvinte, medicii noştri sunt bine pregătiţi şi nu au nevoie de testări. Cererea pentru angajarea de cadre medicale din România în Statele Unite, dar şi în ţările din Vestul Europei, este foarte mare. Mai nou, Cehia, Polonia şi Ungaria se arată interesate să angajeze cadre medicale din ţara noastră. „Cererea imensă de pe alte pieţe duce la lipsa de interes pentru certificări pe diverse segmente. Românii nu au nevoie de lucruri complicate pentru a se angaja“, adaugă Mircea Cinteză.
Din numărul total de testări efectuate pe segmentul medical, singura categorie la care românii au avut curaj să-şi descopere capacităţile a fost cea de „anatomie şi psihologie“. Altfel spus, psihologii români după ce îşi testează pacienţii (dacă sunt în toate minţile!) simt nevoia să se testeze… profesional.
Lipsă de interes
«Medicii români nu-şi pun problema testării. Cererea imensă de pe alte pieţe duce la lipsa de interes pentru certificări pe diverse segmente. Românii nu au nevoie de lucruri complicate pentru a se angaja.»
Mircea Cinteză, preşedinte Colegiul Medicilor
