"Aplicarea unor soluţii administrative, la nivelul tuturor clienţilor, ar impune infuzii de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate la nivelul unora dintre bănci şi ar afecta rata solvabilităţii pe ansamblul sectorului bancar. Trebuie ţinut, însă, cont de faptul că o eventuală conversie a creditului în altă valută impune atât adiţionarea contractului de ipotecă imobiliară, cât şi reînregistrarea garanţiei de tip ipotecă mobiliara înscrisă la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM) la noua valoare şi valută a creditului, iar acest lucru presupune costuri, care nu le revin băncilor, ci sunt datorate de client notarului şi operatorului de arhivă, evaluatorului", se precizează în răspunsul ARB.
Reprezentanţii băncilor reafirmă faptul că industria bancară din România susţine pachetele de măsuri individuale şi consideră că orice măsuri administrative (impuse prin lege) sunt nepotrivite.
"Cazurile de solidaritate socială sunt cazuri atipice, acestea fiind tratate prin politica individuală a fiecărei bănci", se mai arată în răspunsul ARB.
Printre măsurile concrete luate până în prezent de bănci pentru sprijinirea clienţilor afectaţi de aprecierea puternică a francului din ultima perioadă, ARB aminteşte menţinerea pentru o perioadă a unui curs valutar fix, acordarea unui curs de schimb preferenţial la plata ratelor, reducerea dobânzii prin actualizarea anticipată a valori indicelui LIBOR, care a scăzut în ultima perioadă, reducerea dobânzii prin diminuarea marjelor sau reduceri sau eliminări de comisioane.
Referitor la situaţia sistemului bancar, reprezentanţii ARB susţin că acesta este pe pierdere cumulat, pe ultimii cinci ani.
"Din declaraţiile BNR, pierderea sistemului bancar ajunge la 4,4 miliarde de lei la sfârşitul anului 2014, ceea ce ar duce rezultatul financiar al sistemului bancar consolidat pe ultimii 5 ani la o pierdere de 7,99 miliarde de lei", precizează ARB. AGERPRES
