Asociaţia Română a Băncilor (ARB) va solicita preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea de aprobare a OUG 50/2010 privind creditele populaţiei dacă iese din Parlament în forma actuală, a declarat preşedintele asociaţiei, Radu Gheţea, la seminarul Mediafax Talks about Competition Law.
Întrebat dacă ARB va cere preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea în cazul că va fi aprobată de Camera deputaţilor în forma actuală, Gheţea a răspuns: „sigur că da”.
„Ar fi foarte multe de spus şi avem în continuare speranţa că la nivelul Comisiei de Finanţe şi Bănci din Parlament vom avea posibilitatea de a ne spune punctul de vedere. În cazul în care Camera Deputaţilor va adopta legea aşa cum este, aceasta trebuie promulgată. În continuare CA al ARB are mandat să meargă pe toate căile până la clarificarea situaţiei”, a afirmat Gheţea.
La finele lunii august, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Constantin Cerbulescu, declara că Parlamentul va aproba „sută la sută” fără modificări legea de adoptare a OUG 50/2010 privind creditele populaţiei, aşa cum s-a întâmplat şi în comisii, iar ANPC nu va propune modificări de substanţă, pentru că actul normativ a primit acceptul comisarului european.
„Sută la sută Parlamentul nu va modifica nimic, pentru că am văzut deja opiniile senatorilor din comisiile prin care a trecut deja ordonanţa. N-au schimbat o virgulă, n-au acceptat niciun amendament. Nici măcar prelungirea termenului de 90 de zile în care băncile trebuie să se conformeze”, a spus atunci Cerbulescu.
Pe de altă parte, ARB susţine că propunerile de modificare a Ordonanţei transmise ANPC vizează doar transpunerea prevederilor într-o formă care corespunde cu ceea ce a declarat Autoritatea, respectiv că se doreşte transperanţă şi transpunere în legislaţia românească a Directivei 48 a CE, inclusiv şi asupra stocului de credite şi împrumuturi ipotecare.
Gheţea a arătat că, din datele de care dispune, aplicarea directivei europene asupra stocului de credite nu se aplică nicăieri în Europa, dar băncile nu contestă acest lucru.
„Noi contestăm faptul că avem în faţă o ordonanţă care lasă loc de interepretări şi acest lucru se vede”, a spus şeful ARB, făcând referire la faptul că tot mai mulţi clienţi ai băncilor doresc să dea în judecată instituţiile de credit.
Pe de altă parte, Gheţea a arătat că mediul de afaceri din România va fi mult diferit faţă de cel din alte state din zonă şi că bănuieşte că în acest caz atenţia investitorilor din sectorul bancar se va îndrepta mai multe către celelalte ţări.
„Dcă o să avem un sistem bancar slab aceste lucru nu va ajuta economia, din contră va crea mari probleme”, a continuat preşedintele ARB.
Gheţea a amintit că sistemul bancar a reuşit să treacă până în prezent de perioada de criză fără eforturi din partea statului român.
Oficialul ARB afirmase anterior că băncile vor fi obligate să provizioneze toate împrumuturile pentru populaţiei aflate acum în derulare dacă pierd un singur proces privind modul de aplicare a OUG 50/2010, care reglementează dobânzile la creditele consumatorilor.
Gheţea a lăsat de înţeles că băncile vor proviziona creditele în totalitate, dar provizioanele vor acoperi doar pierderea potenţială din reducerea de dobândă care ar interveni în urma unui proces.
Astfel, băncile ar fi obligate să acopere sumele primite în plus faţă de ce va considera instanţa că trebuia încasat prin aplicarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
Ordonanţa, aflată în dezbatere la Camera Deputaţiilor, după ce a primit votul Senatului, are ca principală prevedere de impact obligaţia băncilor de a calcula dobânzile variabile exclusiv în funcţie de un indice de referinţă transparent (EURIBOR/ROBOR/LIBOR), la care adaugă o marjă fixă, care nu poate fi modificată pe parcursul derulării contractului.
Băncile susţin că actul normativ le permite să păstreze actualele costuri, prin majorarea marjei fixe aferente ratelor variabile, arătând că în caz contract pierderile sistemului vor fi de sute de milioane de euro.
OUG 50/2010 precizează că în cazul clienţilor care nu se prezintă să semneze actele adiţionale la contract se consideră acceptare tacită, ceea ce nu înseamnă că documentele nu pot fi respinse de către clienţi sau atacate în instanţă.
Mai mult, actul normativ stipulează că toate prevederile care exced cadrul legal sunt nule de drept.
SURSA: Mediafax
