„Sperăm în continuare să putem participa la acest proiect. Am fost eliminaţi şi am contestat licitaţia. Am fost eliminaţi pentru că a lipsit un document, nu ne-am dat seama că lipseşte acea hârtie şi nu am avut timp să o depunem în termen. Este o chestiune pur formală. Când am fost informaţi că ne lipsea, eram gata să corectăm acest lucru, dar era închisă perioada de licitare, aşa că oferta noastră nu a fost validată”, a arătat Ribo.
Potrivit acestuia, documentul care a lipsit de la dosar nu era relevant pentru fondul problemei.
„Cumva a fost o eroare din partea noastră, dar a fost un motiv formal care nu a avut legătură cu substanţa formulei. Suntem la tribunal cu această chestiune, nu pot comenta mai mult, dar cred că ar trebui să dăm mai multă importanţă la fondul problemei, nu la formă, pentru că noi suntem capabili să producem şi ar fi total anormal ca fonduri publice, fonduri cu finanţare europeană, să finanţeze un proiect care să se bazeze pe tablă groasă produsă în China. Este ceva ce nu s-a mai auzit. Românii plătesc taxe şi acestea susţin slujbe în China„, a continuat oficialul ArcelorMittal.
El a precizat că documentul respectiv era de fapt o declaraţie că nu există vreun conflict de interes cu noul CEO al Transgaz.
„Noi am depus acest document pentru fostul CEO, dar CEO s-a schimbat în timpul procesului de licitare şi ne-au cerut să depunem această hârtie cu noul nume. Am depus oferta alături de alţi trei parteneri într-un consorţiu, noi fiind furnizorul de tablă groasă, şi a lipsit una dintre cele patru hârtii”, a explicat şeful producătorului de oţel.
Ribo a susţinut că ArcelorMittal are capacitatea de a produce la Galaţi întreaga cantitate de oţel pentru conducta BRUA, respectiv 110.000 de tone, care înseamnă 480 de kilometri de ţeavă sudată, cât are gazoductul pe teritoriul României.
„Noi producem cam două milioane de tone de oţel pe an la Galaţi, iar acest volum se poate livra între 12 şi 18 luni. Acest volum era foarte important pentru unitatea noastră de ţevi de la Galaţi. Ar fi o ruşine ca, pentru o asemenea greşeală măruntă, să avem un gazoduct care să fie făcut cu ţeavă care are la bază tablă groasă produsă în China”, a adăugat Ribo.
Pe 28 noiembrie, a avut loc ceremonia de semnare a contractelor pentru lucrări de execuţie a conductei de transport gaze naturale – faza 1, în cadrul Proiectului BRUA. Contractele au fost semnate de Ion Sterian, director general al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, de Karl Leidenfrost, administrator al companiei austriece Habau PPS Pipeline Systems, şi de Petre Mustăţea, director general al Inspet SA Ploieşti.
Proiectul BRUA Gas Interconnection, ale cărui costuri sunt estimate la peste 500 milioane de euro, a primit un grant de 179 milioane de euro din partea Comisiei Europene în cadrul Facilităţii Conectarea Europei.
AGERPRES
