Programele de guvernare ale celor două forțe includ câteva cifre și un noian de generalități. Iar măsurile gândite pentru economie nu par a avea prea multe șanse să devină realitate.
În timp ce ARD vrea să scadă cota unică la 12% începând de la 1 ianuarie 2013, USL vrea introducerea unui impozit progresiv pe venit cu trei trepte (8%, 12% și 16%) din 2014. Dacă stânga vorbește de scăderea treptată a TVA începând din 2014, până la 19% în 2016, dreapta vrea să lase neatinsă taxa pe valoarea adăugată.
În schimb, ar urma să scadă CAS cu cinci puncte procentuale începând din ianuarie 2015. USL vrea și ea să reducă CAS tot cu cinci puncte procentuale, dar treptat, până în 2016. Și în ceea ce privește salariul minim lucrurile arată similar: ARD vrea să-l crească la 850 de lei din ianuarie 2013 și la 1.000 de lei din ianuarie 2015, iar USL vrea să ajungă la 1.200 de lei în 2016.
Lucrurile nu diferă mult nici în ceea ce privește alte chestiuni: ambele formațiuni vor creșterea veniturilor bugetare și menținerea sub control a deficitului bugetar și a datoriei publice, dar și indexarea pensiilor cu rata inflației, facilități pentru angajarea tinerilor ori finalizarea marilor inevstiții începute sau proiectate (de la autostrăzi la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și de la metrou la hidrocentrale). Cu un minus pentru USL – și un ochi neavizat își dă seama că strategii Uniunii au exagerat cu promisiunile în domeniul infrastructurii.
În ambele platforme electorale apar, așadar, promisiuni privind reduceri de taxe și contribuții sociale. Matei Păun, managing partner al BAC Investment Bank Romania, spune că, în opinia sa, scăderea impozitelor pe profit și venit nu este neapărat pe primul loc în lista de priorități a întreprinzătorilor. „Mai degrabă altele sunt neajunsurile de care se plâng oamenii de afaceri. Scăderea CAS ar putea cântări mai mult, deși efectele acesteia ar putea fi atenuate dacă măsura va fi luată concomitent cu creșterea salariului minim. Practic, statul dă cu o mână și ia cu alta“, afirmă el. Totuși, crede Păun, o majorare a salariului minim ar putea scoate la suprafață o parte din economia subterană.
De la vorbe la fapte
Partea problematică a celor două programe este faptul că, cel puțin pentru o vreme, reducerea fiscalității va fi însoțită de o scădere a veniturilor la buget şi niciuna dintre formaţiunile politice nu arată convingător cum va reduce drastic cheltuielile. Cum e greu de crezut că FMI și Bruxelles-ul vor fi de acord cu o creștere a deficitului, viitorul guvern va trebui să taie din cheltuieli. Cu alte cuvinte, dacă vom vedea într-adevăr taxe reduse, ori vom asista la concedieri din mediul bugetar, ori la înghețarea investițiilor publice.
Ambele forțe politice ne mai promit că, în cazul în care vor guverna după 9 decembrie, vom avea o administrație publică performantă și modernă. „Sunt foarte mici șansele să se întâmple în realitate așa ceva. Aceste intenții de eficientizare și modernizare rămân întotdeauna doar la nivel declarativ, ele nu sunt detaliate niciodată. În plus, mereu opoziția acordă mai mare atenție acestui aspect, dar când ajunge la guvernare procedează exact ca cei dinainte“, explică Victor Giosan, consultant internațional în management public și finanțe publice. El crede că o schimbare reală în administrație poate avea loc doar printr-un consens al forțelor publice asupra unui set de reforme.
Confruntarea promisiunilor politice trezește reacții diferite în rândul mediului de afaceri. Sunt businessmeni care știu exact ce vor de la noii guvernanți, indiferent care vor fi aceștia. „Avem nevoie de o atenție sporită acordată agriculturii și mai ales zootehniei, care a fost neglijată până acum. Noi producem la costuri europene, însă vindem la prețuri românești, dictate de puterea de cumpărare redusă“, spune Ilie Van, președintele Asociației Crescătorilor de Păsări din România. Acesta consideră, de asemenea, că o reducere a TVA la alimentele de bază (măsură deja prezentă în programul USL) ar însemna foarte mult pentru domeniul în care activează.
Alții însă spun că pur și simplu nu acordă nicio atenție programelor electorale. „Am îndoieli serioase în ceea ce privește capacitatea de implementare a acestor promisiuni. Așa că prefer să aștept să văd cine vine la guvernare și să văd dacă am cu cine vorbi“, arată proprietarul Mobexpert, Dan Șucu. El crede că pentru cei care vor ajunge la putere e important să asculte și să înțeleagă problemele mediului de afaceri și, mai ales, să fie dispuși să contribuie la rezolvarea acestora. Iar importanța unui cabinet care să lucreze cu antreprenorii devine cu atât mai mare cu cât prognozele economice, la nivel național, dar și global, nu sunt tocmai optimiste.
POLITICIENII PROMIT LUCRURI TRĂSNITE
- PP-DD excelează la promisiuni nerealiste: 20.000 de euro pentru fiecare român, autostrada Mangalia-Nădlac construită în 10 luni, mărirea tuturor salariilor și pensiilor, TVA de 10%, fără rate la bănci timp de un an etc.
- ARD vizează „creșterea fondului de salarii cu 50% din creșterea productivității muncii“. Obiectivul va fi atins printr-un pact de distribuire a eficienței muncii între patronate și Guvern. Alianța mai promite și introducerea „suprafeței de aur“ în marile magazine, dedicată produselor românești.
- USL promite mii de km de autostradă, sute de grădinițe și creșe, campusuri școlare și licee în mediul rural, locuințe sociale, spitale și dispensare noi, 40 de depozite agricole, refacerea sistemului de irigații, împădurirea unor suprafețe extinse, reabilitarea și extinderea semnificativă a rețelelor de drumuri, apă, canalizare și electricitate de la țară.
- Deși vorbește de un guvern central cu atribuții restrânse, ARD dorește creșterea veniturilor bugetare ca procent din PIB, înființarea unei bănci de stat, înființarea unui fond de stabilitate financiară alimentat în special prin contribuțiile băncilor sau folosirea pe scară largă a ajutorului de stat.