In Arad, contrabanda cu carne de pui si tigari este in floare. Pietele aradene sunt pline cu marfuri aduse din Ungaria, fara acte de provenienta sau certificate de calitate. Desi oferta este foarte variata, de la produse electrocasnice, de uz gospodaresc, pana la cosmetice, cea mai mare cautare o au produsele din carne, intrucat pretul acestora in piete este cu pana la 20-30% mai scazut decat in magazinele alimentare. Dovada in acest sens stau si confiscarile facute de Garda Financiara Arad, care au crescut in trimestrul I al anului in curs cu 287% fata de acelasi trimestru al anului trecut. In pietele aradene se vand pe sub mana, de asemenea, tigari fara timbru („importate” din free-shop-urile dintre vami) la preturi ce sfideaza orice concurenta. Astfel, bisnitarii iau tigarile cu 7,5 – 8 marci germane cartusul de Monte Carlo, de exemplu, si le vand in piete cu 13.000 lei (adica mai ieftin cu cel putin 3.000 lei decat in tutungerii). Acelasi lucru se petrece si cu tigarile LM, Bond, Winchester, Marlboro si Kent.
Refacand in sens invers traseul parcurs de un traficant, din piete, ajungem la cel mai mare punct de trecere a frontierei din partea de vest a tarii: Vama Nadlac. Fara sa faca insa exceptie nici vamile Turnu, Varsand sau Bors. Desi nu este straina de acest fenomen, Camelia Popescu, directorul general al Directiei Regionale Vamale Arad spune ca, mai ales in ultimul timp, a luat masuri extraordinare de stopare a traficului cu carne si tigari. „Vamesii au ajuns sa se teama ca-si pierd locul de munca, le-am spus ca daca ii mai prind cu un kilogram de carne, ii termin pe toti. Stiu ca in piete se vand tot felul de marfuri, ceea ce inseamna ca trec si prin alte vami sau pe langa vama. Intrebati la Politia de Frontiera, ca-i sectorul lor…” – declara Camelia Popescu, aruncand pisica in… fasia granicerilor. Pe a caror tarla trec, se pare, mai usor traficantii cu marfa de contrabanda, burdusita in autovehicule de teren.
Dan Parvu, comandantul Punctului de trecere a frontierei Nadlac, recunoaste ca, intr-adevar, s-a confruntat cu nenumarate cazuri cand traficantii au luat-o pe langa vama, „pe scurtatura”, prin porumb.
Autoritatile pun restrictii
Simtind probabil ca situatia risca sa fie pierduta de sub control, recent, ca urmare a unui ordin „venit de sus”, prin Vama Nadlac este interzisa trecerea persoanelor pe jos. Se spera astfel ca afacerile celor circa 2.000 de speculanti care se ocupa cu micul trafic vor fi stopate. Astfel, in mod legal, un turist are dreptul sa introduca in tara, o data pe luna, doar doi litri de alcool si un cartus de tigari.
Persoanele ramase fara un loc de munca sau cele nemultumite de leafa – traficanti. Ei „fac” Ungaria cu masina proprie cam de doua-trei ori pe saptamana, aprovizionandu-se din angrourile din Szeged (Metro, Cora) si Beckescsaba. Din raioanele specializate in carne si produse de carne, traficantii iau marfa la preturi cuprinse intre 340 forinti/kg (34.000 lei) pulpele curcan si 375 forinti/kg (37.500 lei) pulpele de pui.
Kilogramul de carne este apoi valorificat in pietele aradene la pretul de 50.000 lei/kg pulpele de pui), rezultand, deci, un beneficiu brut de 10.000 lei/kg. La 300 kg, profitul brut obtinut este de 3 milioane lei. Bani din care insa mai trebuie scazute o serie de cheltuieli, cum ar fi: transportul (circa 500.000 lei cu autoturismul propriu), 300.000 lei „taxa” la vamesul maghiar, 400.000 la cel roman, ajungand la un total de pana la 1.000.000 lei.
Tragand linie, obtinem un profit net de circa 2 milioane lei la un asemenea transport. Daca un traficant face un singur drum pe saptamana, cu putin noroc, poate castiga pana la 7-8 milioane de lei pe luna.
Cu banii de pe lacate si faianta autohtona, vandute peste granita, bisnitarii cumpara alimente si tigari. In timp ce traficantii aradeni, in majoritatea lor, fac bisnita cu autoturismele, „omologii” lor timisoreni merg in Iugoslavia cu autocarele. Acestea pleaca dimineata, intorcandu-se in Timisoara seara, asadar, timp suficient pentru ca bisnitarii sa faca piata. Spre deosebire de Ungaria, unde traficantii merg cu bani si vin cu marfa, in Iugoslavia traficantii se duc tot cu marfa. Din cauza afluentei extraordinare de „turisti”, pentru o excursie la sarbi este nevoie de rezervare de loc la autocar. O „excursie” pana la Vrsac costa 80.000 lei dus, iar pana la Pancevo 150.000 lei (cu rezervarea inclusa in pret). Mai exista curse regulate, organizate de diferite firme particulare din Timisoara sau chiar de firme sarbesti.
Sarbii cauta lacate, gresie si faianta
Gama marfurilor duse de timisoreni spre vanzare in pietele sarbesti este extrem de variata. Articole electrocasnice, cuie, hartie igienica, produse sanitare, obiecte din plastic, de menaj, de uz casnic, lacate, ciocane, surubelnite si chiar… chei brute. Cu banii de pe acestea, traficantii cumpara, in principal, alimente, dar si alcool si tigari fara timbru, care se regasesc mai apoi din belsug in pietele Iosefin, Badea Cartan, Piata 700. Produsele alimentare includ Vegeta, foi de placinta, macaroane etc. Lipsesc insa carnea sau produsele din carne, care sunt scumpe si acolo. Traficantii cumpara de la sarbi produse al caror pret este cu cel putin 20-30% mai mic decat pe piata romaneasca. In functie de cifra de afaceri a fiecaruia, profitul net se situeaza cam la 40% din banii investiti.
Daca la granita cu Ungaria traficul este facut in exclusivitate de romani, la cea cu Iugoslavia au reaparut, recent, sarbii. Ei vin in Timisoara cu produse alimentare sau bani si cumpara, mai ales, aparate de uz gospodaresc, casnic, gresie si faianta. Bunavointa vamesilor romani este rasplatita cu sume cuprinse intre 10 si 15 marci germane de persoana, in functie de volumul bagajului. Dupa ce „turistii” din autocar au facut cheta, vamesul roman da „verde”. Pana la omologul lui sarb, care isi asteapta si el „dreptul” de 15 marci germane pentru o persoana.
Cata vreme in Romania carnea si produsele alimentare vor continua sa ramana mai scumpe decat in Ungaria – unde agricultura este subventionata semnificativ – traficul de frontiera, cel putin in aceasta zona, nu va putea fi starpit.