Arendasii vor plati statului din ce scot de la asiguratori

Decizia de a solicita asigurarea culturilor a fost luata de ADS la inceputul acestui an si este stipulata printr-o clauza in contractul cadru incheiat de Agentie cu arendasii si concesionarii."Din 2001, de cand ADS gestioneaza terenurile publice, ne-am confruntat cu numeroase restante la plata redeventei/rentei cuvenite statului, concesionarii dand mereu vina pe calamitatile naturale care au afectat culturile. Banii merg insa la fondul de dezvoltare a agriculturii, fond din care se acorda subven

Decizia de a solicita asigurarea culturilor a fost luata de ADS la inceputul acestui an si este stipulata printr-o clauza in contractul cadru incheiat de Agentie cu arendasii si concesionarii.
„Din 2001, de cand ADS gestioneaza terenurile publice, ne-am confruntat cu numeroase restante la plata redeventei/rentei cuvenite statului, concesionarii dand mereu vina pe calamitatile naturale care au afectat culturile. Banii merg insa la fondul de dezvoltare a agriculturii, fond din care se acorda subventii pentru cumpararea utilajelor agricole sau se sprijina refacerea sistemelor de irigatii, astfel ca tot agricultorii au de suferit”, declara Ion Toderasc, purtatorul de cuvant al ADS.
Agentia Domeniilor Statului are incheiate contracte de concesiune cu parteneri privati pentru suprafata de 344.140 ha, perioada de concesiune fiind de 49 de ani. La acestea se adauga circa 406.000 ha concesionate unor societati comerciale cu capital de stat si 119.104 ha arendate unor companii agricole private. Nu in ultimul rand, circa 135.685 ha sunt in curs de concesionare, rezultatele licitatiilor organizate in acest scop nefiind inca anuntate.
In ce priveste selectarea asiguratorilor, la prima licitatie organizata de agentie la inceputul acestui an, din sase firme de asigurari participante au fost agreate doar doua, Agras-Omniasig si Asirom. Printre criteriile de selectie s-au numarat: retea teritoriala extinsa la nivel national, experienta in domeniul asigurarilor agricole, personal calificat, reasigurare etc. Cea de-a doua licitatie n-a dus insa la nici un rezultat, toate cele cinci companii participante (A.G.I., Ardaf, Astra, Allianz Tiriac, Asiban) fiind respinse, in principal din cauza documentatiei incomplete. „N-am intentionat sa selectam un numar limitat de asiguratori, dar conditiile din caietul de sarcini erau foarte clare. Asiguratorii n-au tinut insa cont de acestea”, spune Ion Toderasc. Pe 9 aprilie a.c. a urmat o a treia licitatie, dar rezultatele n-au fost facute publice pana la data redactarii acestui material.
Seceta este
problema numarul unu
In privinta riscurilor asigurate, lucrurile nu sunt la fel de clare. In contractul cadru e prevazuta asigurarea culturilor impotriva calamitatilor produse de factori neprevazuti cum ar fi inghetul, grindina, furtuna sau inundatiile. La acestea se adauga si seceta. „Nu am fost de acord sa se asigure selectiv riscurile. Contractul trebuie sa ia in calcul toate calamitatile naturale posibile”, spune Ion Toderasc
Asiguratorii agreati spun insa ca lucrurile trebuie privite nuantat. ” E adevarat ca in contract este inclusa asigurarea riscului de seceta. Exista insa o prevedere in conditiile speciale de asigurare conform careia includerea culturii in asigurarea pentru seceta se va decide dupa inspectia de risc din aceasta primavara”, declara Maura Klassek, presedintele Agras- Omniasig.
Conform opiniei presedintelui Agras-Omniasig, exista zone in care seceta se contureaza clar in acest an din cauza deficitului de apa existent in sol. In Dolj, Mehedinti si Olt riscul este deja instalat astfel ca nu poate fi vorba de asigurare”, spune Maura Klassek.
Datorita dimensiunii riscului, putine companii, nu doar romanesti ci si mondiale, se incumeta sa asigure seceta, chiar daca au in spate contracte solide de reasigurare. „Noi avem reasigurare pentru seceta in conditii foarte stricte si pe arii restranse (maximum 80.000 ha). Chiar si in aceste conditii, SCOR, liderul mondial in astfel de reasigurari, a renuntat sa mai acopere anul acesta seceta”, spune Maura Klassek.
Privita cu reticenta de asiguratori, solutia asigurarii culturilor impotriva secetei poate veni din partea statului. Un proiect legislativ aflat in dezbaterea comisiei de mediere a celor doua camere ale Parlamentului, prevede crearea unui fond national de despagubire a pagubelor provocate in agricultura de dezastrele naturale. Fondul va fi constituit din contributia agentilor economici, a companiilor de asigurari (procent din prime) si din surse bugetare. Pentru a putea beneficia de despagubiri in cazul in care culturile vor fi afectate de seceta si de subventionarea primelor de asigurare, producatorii agricoli vor trebui sa detina insa o polita de asigurare agricola standard la una dintre societatile agreate de ADS.
In varianta initiala, proiectul legislativ a fost elaborat de conducerea Agras – Omniasig cu cativa ani in urma. El a suferit in timp modificari succesive si se spera ca va deveni lege inainte de vacanta parlamentara.

Situatia suprafetelor agricole ale ADS
Suprafata concesionata    344.140 ha
(parteneri privati)
Suprafata concesionata
(firme de stat)    406.000 ha
Suprafata arendata
(parteneri privati)    119.104 ha
Suprafata in curs
de concesionare    135.685 ha