În pofida asigurărilor Kremlinului că Evgheni Prigojin, liderul grupului Wagner de mercenari ruși, nu va fi urmărit penal și va pleca în exil în Belarus, el rămâne subiectul unei anchete penale a Serviciului Federal de Securitate (FSB).

Ancheta se referă la acuzații de organizare a unei rebeliuni armate. Cauza penală a fost inițiată vineri seară în temeiul articolului 279 din Codul penal rus.

Evgheni Prigojin și oamenii săi au susținut că au trecut granița ruso-ucraineană în regiunea Rostov și au pornit într-un „marș al dreptății” spre Moscova după ce au condamnat un atac militar rusesc asupra unei tabere de mercenari situată în spatele liniilor frontului, arată cotidianul Kommersant.

Urmărirea penală a lui Prigojin ar fi fost încheiată

Duminică, au apărut rapoarte de la diverse instituții media și conturi Telegram care sugerau că Procuratura Generală a revenit asupra poziției sale anterioare privind legalitatea și justificarea deciziei anchetatorului Comitetului de Investigații al FSB de a iniția un caz împotriva lui Evgheni Prigojin pentru „rebeliune”. Aceste rapoarte indicau că urmărirea penală a lui Prigojin a fost încheiată.

Cu toate acestea, potrivit unei surse din cadrul procuraturii, citată de Kommersant, decizia de a deschide un dosar penal împotriva lui Evgheni Prigojin nu a fost anulată în acest moment.

Ancheta privind acuzația de „organizare a unei rebeliuni” este încă în curs de desfășurare. Sursa a declarat că este prea devreme pentru a se lua o altă decizie, deoarece nu a trecut suficient timp de la decizia inițială.

Grupările de mercenari joacă un rol semnificativ în războiul din Ucraina

În ciuda faptului că sunt interzise de legislația rusă, grupurile de mercenari precum Wagner au devenit principalele unități de luptă pentru forțele rusești angajate în invazia Ucrainei. Acestea au jucat un rol semnificativ în conflictul în curs de desfășurare pe teritoriul ucrainean.

Liderul Grupului Wagner a criticat public conducerea militară rusă, în special pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și pe șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, pentru modul defectuos în care au gestionat războiul din Ucraina. El a atribuit pierderea a numeroși soldați ruși, estimată la aproximativ 100.000, la ceea ce a descris ca fiind incompetența acestora. Aceste declarații au fost raportate de EFE.

Criza a fost rezolvată, spune Moscova

După ce a declarat că a capturat Rostov, sediul Statului Major General al Districtului Militar Sud, care supraveghează operațiunile din Ucraina, și a avansat până la o locație aflată la 200 km de Moscova, Evgheni Prigojin a ordonat ulterior unităților sale să se retragă, invocând dorința de a evita alte pierderi de vieți omenești.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, criza de 24 de ore a fost rezolvată în mod oficial prin medierea președintelui belarus Aleksandr Lukașenko, care a avut o relație de lungă durată cu Evgheni Prigojin, care se întinde pe durata a două decenii.

Potrivit rapoartelor, s-ar fi ajuns la un acord cu Prigojin, ceea ce a dus la retragerea acestuia împreună cu forțele sale din Rostov pe Don și, ulterior, din regiunile Moscova și Voronej, care cuprind autostrada care leagă regiunea sudică de capitală. Ca parte a înțelegerii, Prigojin ar fi fost trimis în exil în Belarus, iar acuzațiile penale împotriva sa, care puteau fi pedepsite cu 12 până la 20 de ani de închisoare, ar fi fost retrase.

În plus, acordul stipula că mercenarii care s-au alăturat revoltei lui Prigojin nu vor fi urmăriți penal, în timp ce acei luptători care nu au participat direct la rebeliune ar putea alege să semneze un contract cu Ministerul Apărării.

Nu se știe locația șefului Wagner

Deocamdată, nu se știe unde se află șeful Wagner, care a fost văzut ultima dată părăsind Rostov pe Don sâmbătă seara, în aplauzele entuziaste ale mulțimii.

În altă ordine de idei, atât Șoigu, cât și președintele rus Vladimir Putin au ordonat anterior ca toate unitățile de „voluntari” din Rusia să semneze un contract cu Ministerul Apărării până la 1 iulie, o cerință la care Prigojin s-a opus cu fermitate înainte de revoltă.

În lumina tentativei de rebeliune, generalul în retragere Andrei Gurulev, deputat în Duma de Stat, a sugerat luni că liderul Wagner, Evgheni Prigojin, și asociatul său Dmitri Utkin, un fost ofițer în trupele speciale ale GRU (serviciul de informații al armatei ruse), despre care se crede că a fondat grupul de mercenari Wagner, ar fi mai bine să se sinucidă, după cum a relatat publicația ucraineană Dialog.