Decizia de a emite un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin în luna martie va fi dezbătută miercuri, 19 aprilie, de eurodeputați.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Parlamentul European.

Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copiilor din Rusia, sunt suspectați de presupusele crime de război, pentru deportarea ilegală și transferarea copiilor ucraineni din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, potrivit sursei citate.

Problema siguranței copiilor ucraineni, în dezbatere

În timpul dezbaterii plenare, eurodeputații vor examina îndeaproape problema siguranței copiilor ucraineni, în contextul diverselor rapoarte care estimează că mii dintre aceștia ar fi putut fi răpiți sau transferați în Rusia după începerea războiului de agresiune al Moscovei împotriva Ucrainei, mai arată sursa Parlamentul European.

Mandatele de arestare pentru președintele Putin și pentru Maria Lvova-Belova au fost emise la 17 martie 2023.

Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională (CPI)

Pe de altă parte, Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională, iar arestarea și judecarea celor doi suspecți nu poate fi realizată dacă cei doi nu sunt predați de autoritățile de la Moscova.

„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu poartă obligații în temeiul acestuia”, a transmis purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova. Ea a subliniat că deciziile Curții de la Haga nu contează pentru Moscova, inclusiv din punct de vedere juridic.

Curtea Penală Internaţională a fost vizată de ameninţări

Curtea Penală Internaţională a transmis anterior că a fost vizată de ameninţări din partea Rusiei după ce a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Iată ce a declarat preşedinţia Adunării Statelor Părţi.

Preşedinţia Adunării Statelor Părţi, ce regrupează cele 123 de ţări membre ale Curții Penale Internaționale (CPI), a transmis miercuri, 22 martie 2023, că au existat ameninţări împotriva Curţii Penale Internaționale şi „măsuri anunţate împotriva procurorului şi judecătorilor implicaţi în eliberarea de mandate de arestare în situaţia din Ucraina”.

Într-un comunicat de presă, organismul legislativ al CPI a deplâns „tentative de obstrucţionare a eforturilor internaţionale menite să garanteze responsabilitatea unor acţiuni interzise de dreptul internaţional general”. Adunarea Statelor Părţi a „reafirmat de asemenea deplina sa încredere în Curte”.