Curtea de Apel București (CAB) a emis o motivare detaliată privind decizia de arestare preventivă a mai multor persoane implicate în dosarul Nordis.
Printre cei vizați de măsuri se numără Laura Vicol și Valentin Ciorbă, despre care instanța a constatat o lipsă totală de respect și teamă față de consecințele legale ale acțiunilor lor, desfășurate „cu o îndrăzneală absolut deosebită”.
CAB a emis o motivare privind arestare mai multor persoane implicate în Nordis
Curtea a argumentat că măsura privativă de libertate este necesară pentru protejarea ordinii publice și pentru a descuraja comportamente similare. Instanța a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care recunoaște că reacția publicului la infracțiuni de o asemenea gravitate poate justifica detenția preventivă.
S-a subliniat faptul că lipsa unei intervenții ferme din partea autorităților ar putea duce la o erodare a încrederii în justiție și ar putea stimula alte fapte de corupție.
„Cât priveşte starea de pericol pentru ordinea publică, se impune a se preciza că, potrivit jurisprudenţei C.E.D.O., aceasta trebuie înţeleasă într-un sens mai larg, prin prisma reacţiei colective faţă de o anumită stare de fapt, reacţie care ar putea produce perturbări la nivelul disciplinei publice, al respectului faţă de lege, stimulând temerea că împotriva unor fapte de corupţie comise de persoane cu pregătire superioară, organele statului nu acţionează cu fermitate şi nu sancţionează corespunzător un asemenea comportament ilicit”, se arată în motivare.
Infracțiunile investigate au provocat o puternică rezonanță socială, având în vedere domeniul de activitate implicat
În motivare, Curtea de Apel București a evidențiat că infracțiunile investigate au provocat o puternică rezonanță socială, având în vedere domeniul de activitate implicat. Persoanele anchetate ar fi indus în eroare numeroși clienți prin oferirea de informații false sau incomplete în procesul de negociere și încheiere a contractelor.
„Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii apreciază că, în contextul dat (gravitatea extrem de ridicată a infracţiunilor, contribuţia pe care inculpaţii şi-ar fi adus-o în concret, cuantumul ridicat al prejudiciului), alegerea măsurii preventive împotriva persoanelor faţă de care sunt indicii rezonabile că au comis astfel de fapte grave trebuie să reflecte şi mesajul social transmis prin intermediul justiţiei, situaţie care impune luarea unor măsuri drastice – în speţă, dispunerea măsurii arestării preventive”, a menţionat Curtea de Apel Bucureşti.
O persoană cercetată în dosar este considerată a fi avut un rol esențial în promovarea proiectelor și în comunicarea cu victimele, generând prejudicii semnificative.
„Totodată, în cazul inculpaţilor menţionaţi, faţă de gravitatea deosebită a infracţiunilor de care sunt acuzaţi, s-ar putea crea o stare de temere că împotriva celor implicaţi în comiterea unor astfel de infracţiuni, organele judiciare ale statului nu acţionează eficient şi prompt, ceea ce ar fi de natură să încurajeze alte persoane să comită fapte similare, fiind de natură în acelaşi timp să inducă o stare de insecuritate în rândul cetăţenilor, cu atât mai mult cu cât presupusele activităţi ilicite ale grupului NORDIS au fost intens dezbătute public în ultima perioadă, iar numărul păgubiţilor este deosebit de ridicat.
Este evident că inculpaţii nu au niciun fel de respect pentru orice normă legală sau consideraţie pentru obstacolele care apar în calea lor, neavând nicio problemă în a săvârşi infracţiuni grave fără nicio teamă pentru repercusiunile ce vor decurge din comiterea acestor fapte”, a menţionat autoritatea.
Judecătorii au considerat că gravitatea faptelor și prejudiciul considerabil impun măsuri severe
Judecătorii au considerat că gravitatea faptelor și prejudiciul considerabil impun măsuri severe. În acest context, instanța a apreciat că menținerea în libertate a inculpaților ar putea încuraja alte persoane să comită infracțiuni similare, amplificând insecuritatea în rândul cetățenilor.
S-a subliniat și faptul că amploarea cazului și numărul mare al păgubiților impun o reacție judiciară promptă și fermă.
„Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii apreciază astfel că, prin modalitatea de comitere a faptelor, se denotă o totală lipsă de respect şi de teamă faţă de repercusiunile legale derivate din comiterea acestora, inculpaţii acţionând cu o îndrăzneală absolut deosebită.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii subliniază că, prin jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că este acceptat că, prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot genera tulburări sociale care să justifice arestarea preventivă, cel puţin o anumită perioadă de timp”, se arată în motivare.
Deciziile de arestare preventivă au fost contestate de nouă dintre cei 11 inculpați, în timp ce DIICOT a cerut măsuri mai dure, vizând arestarea tuturor celor implicați. În prezent, cinci inculpați sunt în arest preventiv, trei în arest la domiciliu și alți trei sub control judiciar. Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să judece apelurile în această speță.
