Argentina dorește să se alăture grupului BRICS. Are deja sprijinul Chinei
Țările din grupul de economii emergente BRICS își vor organiza vineri, într-o săptămână, summitul anual, într-un context global tensionat din cauza războiului din Ucraina. Pentru a treia oară consecutiv, evenimentul îi va reuni practic pe liderii din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, din cauza pandemiei Covid-19. Dar se va deosebi de reuniunile recente prin apariția ca invitat a Argentinei, care și-a exprimat anterior dorința de a se alătura grupului.
Summitul anual al blocului își propune să „promoveze un parteneriat BRICS de înaltă calitate” și să „deschidă o nouă eră pentru dezvoltarea globală”, potrivit comunicărilor din partea țării gazdă, China. Sănătatea publică și cooperarea în materie de vaccinuri sunt prioritățile principale ale summitului. Cu toate acestea, războiul din Ucraina nu figurează pe ordinea de zi.
China a cerut în mod oficial celorlalți membri BRICS să ia în considerare extinderea grupului de cooperare Sud-Sud, dar nu a numit candidați specifici. Propunerea a fost acceptată, potrivit unui comunicat la nivelul întregului bloc, în care țările nu au stabilit niciun termen limită pentru noii membri și au cerut să revizuiască procedurile necesare înainte de a merge mai departe.
Interesele Argentinei se aliniază cu cele ale BRICS
Președintele Argentinei, Alberto Fernández, s-a adresat summitului miniștrilor de externe BRICS din luna mai printr-o scrisoare în care a subliniat că grupul reprezintă o „alternativă de cooperare la o ordine mondială care a funcționat în beneficiul câtorva”. El a subliniat, de asemenea, că interesele Argentinei se aliniază cu cele ale blocului.
Aderarea Argentinei ar fi cea de-a doua adăugare la membrii fondatori ai blocului de la aderarea Africii de Sud în 2010, în urma summitului din acel an de la Brasilia. Alte țări, cum ar fi Indonezia, au fost, de asemenea, menționate ca potențiali noi membri care ar extinde și mai mult grupul de puteri emergente din Sudul global.
„Argentina nu-și vede viitorul în Vechea Europă sau în Atlanticul de Nord, ci în Noul Sud, întruchipat de BRICS, al cărui nucleu se află în Asia-Pacific”, a argumentat Jorge Heine, cercetător la Universitatea din Boston, într-un articol pentru Global Times din China.
Argentina și posibila extindere BRICS
Interesul Argentinei nu este nou. Din 2015, guvernul său a subliniat dorința de a se alătura grupului BRICS, mai întâi sub conducerea fostei președinte Cristina Fernández de Kirchner și apoi a succesorului său Mauricio Macri. Deși nu s-a înregistrat niciun progres dincolo de declarații, experții sunt de acord că scenariul actual este diferit.
Esteban Actis, cercetător la Universitatea din Rosario, a susținut că invazia Rusiei în Ucraina va duce probabil la o fragmentare a guvernanței globale, cu o pondere mai mică acordată unor spații precum G20. Având în vedere acest lucru, China pare dornică să extindă BRICS pentru a face blocul mai robust și a adăuga noi țări pentru a promova dezvoltarea acestora.
Întrebarea dacă Argentina se califică drept „economie emergentă” este discutabilă. În luna noiembrie a anului trecut, firma de cercetare MSCI a reclasificat Argentina ca „economie de sine stătătoare” în indicele său, pe fondul dificultăților economice continue și al controalelor de capital.
„Întotdeauna am fost destul de sceptic cu privire la posibilitatea ca Argentina să adere, dar schimbările din scenariul internațional ar putea face posibil acest lucru și o extindere”, a adăugat el. „La aceasta se adaugă sprijinul Braziliei și al guvernului Bolsonaro, care anterior era reticent față de extinderea blocului.”
Surse diplomatice au declarat pentru agenția de știri de stat argentiniană Télam că procesul de aderare va fi „îndelungat”, dar că guvernul a primit deja comunicări neoficiale de angajamente din partea Braziliei, Chinei și Indiei. Adăugarea unei noi țări la BRICS necesită consensul deplin al tuturor membrilor, ceea ce face ca procesul să fie mai complex.
BRICS a fost înființat în 2009 ca un forum de cooperare politică, economică și comercială între țările membre. Scopul a fost acela de a contrabalansa influența organizațiilor financiare și comerciale internaționale conduse de țările occidentale, în special de SUA, scrie Dialogo Chino.
