În lipsa unui acord de ultim moment cu creditorii, Argentina riscă să intre luni în incapacitate tehnică de plată pentru a doua oară în ultimii 15 ani, ca urmare a disputei dintre autorităţile de la Buenos Aires şi fondurile speculative, transmite AFP.
Disputa are drept subiect precedenta intrarea în incapacitate de plată a Argentinei, în anul 2001, pentru o datorie de 95 de miliarde de dolari. După zece ani de renegocieri şi după ce a obţinut reduceri de datorii de ordinul a 70% din partea creditorilor, Argentina a soluţionat 93% din datoria sa. În schimb, un grup de fonduri speculative au respins ofertele de restructurare făcute de autorităţile din Argentina în 2005 şi 2010.
Joi, Buenos Aires a efectuat o plată de aproximativ un miliard de dolari către creditorii care au acceptat restructurarea datoriilor înaintea termenului limită pentru rambursarea acestei datorii, 30 iunie. Însă, vineri, judecătorul american Thomas Griesa a ordonat autorităţilor argentiniene să-şi achite mai întâi datoriile către fondurile speculative NML Capital şi Aurelius Management.
'Atunci când o ţară plăteşte şi îşi asumă obligaţiile financiare, un judecător nu poate să vină şi să modifice relaţia contractuală între cele două părţi…Fondurile au fost depuse pentru a fi puse la dispoziţia creditorilor care au aderat în mod voluntar la schimbul de obligaţiuni', a declarat şeful guvernului argentinian, Jorge Capitanich..
Teoretic, Argentina trebuie să plătească până luni seară suma de 539 milioane de dolari către fondurile speculative, însă, în mod normal, există şi o perioadă de graţie de 30 de zile după termenul limită. Reprezentanţii Guvernului argentinian şi cei ai fondurilor speculative NML Capital şi Aurelius Management au demarat săptămâna trecută negocierile cu privire la modalităţile de rambursare. Argentina se teme însă că un acord separat cu NML Capital şi Aurelius Management ar putea avea un efect de domino asupra altor creditori care au refuzat şi ei să accepte ofertele restructurate şi ar putea solicita un tratament similar. Acest lucru ar însemna că Argentina ar trebui să plătească o sumă suplimentară de 15 miliarde de dolari, în condiţiile în care Banca centrală a Argentinei nu dispune în prezent decât de rezerve de 28,5 miliarde de dolari.
Sursa: Agerpres