Orice analiză sectorială a industriei auto din județul Argeș începe, fără doar și poate, cu Automobile Dacia, compania care, după privatizarea din 1999, a adus după sine sute de furnizori de componente cu afaceri de miliarde de euro și care angajează zeci de mii de persoane. Aflată la 20 de kilometri de Pitești, platforma industrială Automobile Dacia din Mioveni este un pol care atrage zilnic mii de muncitori și sute de vehicule. Conform datelor statistice, cea mai importantă companie din Argeș are în prezent un număr de 14.000 de angajați, mulți dintre aceștia sosind la uzină de la distanțe apreciabile. O simplă vizită pe platforma de la Mioveni îți poate da o idee despre amploarea luată de o afacere care, la începutul anilor `90, părea sortită pieirii. Odată cu preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către grupul francez Renault, către micul oraș argeșean au început să curgă solicitări de terenuri pentru investiții greenfield. Nici localitățile din jur nu au scăpat de avalanșa de investitori români și străini seduși de mirajul proiectului Dacia. Acum, conform oficialilor celui mai mare producător român de automobile, Dacia are aproape 1.000 de furnizori, iar masa anuală de achiziții este de circa două miliarde de euro. Din totalul de companii care produc, măcar parțial, pentru Automobile Dacia, două se află chiar pe platforma de la Mioveni – Euro APS și Valeo – iar alte 40 sunt răspândite pe teritoriul județului. Acestea furnizează produse precum scaune pentru masini, planşe de bord, piese de plastic si textile, volane, sisteme de climatizare, panouri de uşi, sisteme electronice şi de securitate, injectoare, cablaje, pneuri sau centuri de siguranță.

Bilanțul raportat către Ministerul Finanțelor de Automobile Dacia arată că anul trecut cifra de afaceri a atins 18,8 miliarde de euro, mai mare cu circa 480 de milioane față de 2013. De asemenea, în privința profitului, compania a anunțat pentru 2014 o valoare de 371,7 milioane lei, în creștere de la 337,4 milioane lei cu un an în urmă. Numărul de angajați a rămas constant în apropierea a 14.000 de persoane. Producția anuală de vehicule, depășeste 300.000 de unități, iar, în acest an, este așteptată chiar trecerea pragului de 340.000 de unități. Conform lui Nicolas Maure, directorul general al Automobile Dacia, uzina din Mioveni funcționează la capacitate maximă, dar cu toate acestea cererea depășește, în prezent, posibilitățile de asamblare.

Deficit de muncitori calificați

Ca și alte județe din țară în care anumite industrii au crescut foarte mult în ultimii ani, Argeșul se confruntă cu o criză de personal calificat în anumite domenii. Deși există, încă, șomaj în județ, calificarea celor care își doresc să obţină la un loc de muncă în industria auto cere timp și bani. Constantin Stroe, președintele Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) a explicat pentru Capital că „există deficit de forță de muncă în domenii precum sculeri-matrițeri, operatori pentru utilaje de prelucrare cu comandă numerică, operatori pentru industria de mase plastice și cauciuc, operatori pentru producția de cablaje auto și operatori pentru  montajul și mentenanța sistemelor de automatizare și robotică“. În ciuda faptului că ACAROM, împreună cu Ministerul Educației au reușit să impulsioneze învățământul profesional din zonă, începutul este prea lent și, încă, insuficient. Nici în zona de învățământ superior Argeșul nu susține suficient industria auto. „Este necesară demararea de specializari și masterate la Universitatea din Piteşti  în domenii deficitare, precum tehnologii și echipamente pentru prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului. Pentru a compensa parțial deficitul de astfel de specialiști am organizat, în ultimii doi ani, la Piteşti cursuri post-universitare  cu această tematică, finanțate de companiile de profil, împreună cu Universitatea din Piteşti și Politehnica din București“, a adăugat Constantin Stroe, unul dintre artizanii privatizării uzinei Dacia.

Dependent de industria auto

Fără urmă de îndoială, economia județului Argeș este dependentă de companiile cu activități în industria auto. În opinia președintelui ACAROM, acesta nu este un lucru rău, chiar dacă alte zone monoindustriale au trecut, în anumite momente, prin clipe grele. „Este evident că Argeșul este, în bună măsură, dependent de industria auto, dar, în viziunea mea, acesta nu este un risc, ci o șansă solidă pentru județ. Îmi bazez afirmația pe faptul că fabricația de automobile din gama «entry» la Dacia are toate șansele să evolueze multă vreme, cel puțin la parametrii de capacitate actuali și să se modernizeze. Industria auto din România se plasează pe un trend de creștere continuă, începând din 2004, iar acest trend s-a conservat și în perioada recentei crize economice. În anii următori, cu toate amânările, justificate sau nu, industria auto din județ va ajunge în situația de a fi cuplată la traseele europene de transport, ceea ce reprezintă o atracție suplimentară pentru investițiile străine“.

Infrastuctura, piatră de moară

O mare problemă a tuturor companiilor din industria auto care își desfășoară activitatea în județul Argeș este infrastructura rutieră și feroviară. „Sper ca autoritățile să beneficieze de viziunea, forța de persuasiune și determinarea necesare pentru a valorifica potențialul pe care această industrie îl are, în continuare, în acest județ“, declară Constatin Stroe. Conform acestuia, temele principale legate de viitorul industriei auto care ar trebui să facă obiectul preocupării și acțiunii autorităților locale și centrale sunt începerea și finalizarea  cât mai rapidă a autostrăzii Pitești – Sibiu, înființarea unui parc industrial dedicat industriei auto lângă Pitești, proiectat după modelele de succes de la Sibiu, Oradea sau Timisoara, fluentizarea fluxului de transport între uzină și rețeaua de autostrăzi, susținerea relansării învățământului profesional, conform cererii pieței locale a muncii și susţinerea restructurării Universității din Piteşti în baza cerințelor actuale ale industriei auto.

Principalii actori

Chiar dacă Automobile Dacia deține, în prezent, mai bine de jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor din industria auto argeșeană, există și alte companii care sușțin atât afacerile din județ, cât și ocuparea forței de muncă. Johnson Controls, firmă cu sediul în comuna Bradu, la 40 de kilometri de uzina de la Mioveni, a înregistrat, în 2014, o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei și un profit net de 158 de milioane lei, având peste 4.000 de angajați. Compania produce scaune și huse auto și are acționariat 100% străin. De asemenea, Renault Mecanique Roumanie, uzina de cutii de viteze, al cărui principal client este Dacia, dar și alte uzine ale grupului francez, a realizat, în 2014, o cifră de afaceri de 544 milioane de lei și un profit net de 13,4 milioane de lei având, conform datelor raportate la Ministerul Finanțelor, 630 de angajați. A treia companie în clasamentul cifrelor de afaceri din industria auto argeșeană este Euro Auto Plastic Systems cu afaceri de 512 milioane lei și un profit net de 48,8 milioane lei. Și producătorul de oțel BAMESA din Topoloveni se află în Top 20 cu afaceri de 434 milioane lei și un profit de 23,2 milioane lei, iar Leoni Wiring Systems din Bascov a raportat către Ministerul Finanțelor o cifră de afaceri de 412 milioane lei și un profit net de 20 de milioane lei. În vârful clasamentului se mai află firme precum Metalimpex Romania, GIC NOSAG Metal, Lisa Draxlmaier Autopart, Valeo Sisteme Termice sau Sealynx Automotive. Cifra de afaceri totală a celor mai puternice 20 de companii din industria autp argeșeană a atins anul trecut 24,2 miliarde de lei, în creștere de la 23,8 miliarde realizați în 2013, niciuna dintre aceste firme neînregistrând pierderi.  În același timp, aceste companii angajează peste 27.000 de persoane.

AFLAŢI MAI MULTE DESRE DEZVOLTAREA INDUSTRIEI DIN JUDEŢUL ARGEŞ MÂINE PE CAPITAL.RO!

(Articol apărut în revista Capital din 5 octombrie 2015)