pastrate exclusiv in lei. Tinta de inflatie pentru 2005 este de 7%. Indicele de apreciere a leului este clar mentionat in politica monetara a BNR, dar care va fi aceasta apreciere nu se stie. In perspectiva liberalizarii contului de capital, cursul euro - leu ar trebui sa lucreze in favoarea leului, cel putin pentru momentul in care banii speculativi ar putea intra in tara. In acest context, pastrarea economiilor pare a fi mult mai avantajoasa in lei fata de valuta, chiar daca dobanzile bancare
pastrate exclusiv in lei. Tinta de inflatie pentru 2005 este de 7%. Indicele de apreciere a leului este clar mentionat in politica monetara a BNR, dar care va fi aceasta apreciere nu se stie. In perspectiva liberalizarii contului de capital, cursul euro – leu ar trebui sa lucreze in favoarea leului, cel putin pentru momentul in care banii speculativi ar putea intra in tara. In acest context, pastrarea economiilor pare a fi mult mai avantajoasa in lei fata de valuta, chiar daca dobanzile bancare scad. „Vor exista si banci care ar putea avea dobanzi care sa devina real negative pentru depozitele in lei, dar vor exista si banci care vor oferi un plus peste inflatia de 7%”, declara Radu Craciun, senior analist ABN Amro Bank. Cu toate acestea, elemente macroeconomice ridica anumite semne de intrebare la indemnul unilateral „Miza pe leu!” Radu Limpede, analist economic, este de parere ca „deficitul extern al Romaniei nu va face fata unui leu atat de puternic si va fi o chestiune de timp pana vom asista la o corectie dureroasa pentru cei ce au mizat 100% pe aprecierea leului. E adevarat ca, la limita, putem finanta cu bani straini si in 2005 deficitul extern, cu toate ca deficitul de cont curent ajunsese deja la limita sustenabilitatii – 6,5% din PIB in 2004, iar in cadrul acestuia, deficitul comercial a stabilit un record al ultimilor 15 ani – circa 13% din PIB in 2004. Daca cursurile valutare din acest moment se vor pastra, vom avea o apreciere reala a leului neverosimila: de 15% in 2005 – fata de 5,7% in 2004 (calculate prin medii anuale)”. In plus, denominarea, chiar daca este o masura pur tehnica, va avea impact asupra masei monetare existente, in sensul restrangerii ei. O restrangere a masei monetare ar putea avea efecte asupra puterii de cumparare a populatiei, si atunci leul nu va mai avea aceeasi pozitie de rege. Pentru rezolvarea acestor probleme, exista mai multe solutii care ar putea fi adoptate de BNR. Cursul ar putea fi devalorizat programat in 2005, in asa fel ca nivelul importurilor si exporturilor sa se pastreze la acelasi echilibru fragil din 2004, dupa cum sugereaza Radu Limpede. In acest context, se revine la tinta de apreciere a leului din acest an, pentru ca asa cum sustine Radu Craciun, ” o flotare libera a cursului de schimb ar aduce euro la sub 34.000 de lei, lucru pe care BNR nu cred ca il va permite”. Intr-adevar, in acest scenariu, depozitele bancare in lei vor avea mult de castigat.Exista insa si un revers al medaliei: deficitele ar putea fi finantate chiar din banii speculativi care vor intra ca urmare a liberalizarii contului de capital, dar in 2006 s-ar produce un atac asupra leului in momentul in care vom avea retrageri masive de fonduri speculative, dupa ce dobanzile la lei nu vor mai fi atractive pentru „investitorii” externi. Valentin Ciobotaru, dealer Piraeus Bank, este de parere ca pe durate medii cuprinse intre o luna si sase luni, se poate imparti portofoliul economiilor in 80% in lei si 20% in valuta, dar numai pe dobanzi fixe, deoarece leul va fi acoperit in aceasta perioada in fata riscului valutar si a deprecierii din inflatie. Analistul Radu Limpede recomanda insa o investitie de numai 40% in lei si 60% in valuta, la cursurile valutare de la inceputul lunii februarie. „In cadrul contului in valuta, recomand 67% euro si 33% dolari. Pentru sumele mici, e bine si 100% in euro, la fel si pentru termene de pana la un an, pentru ca euro pare mult mai bine pozitionat decat dolarul in 2005. Totusi, cei cu sume mari pe termen mediu ar fi bine sa-si diversifice investitia, avand in vedere ca SUA si-ar putea rezolva, la un moment dat, deficitele cronice, si povestea unui dolar atat de slab s-ar incheia.” Radu Craciun sustine totusi ca vom asista in continuare la o presiune pe aprecierea leului si crede ca s-ar putea merge in continuare pe portofolii investitionale cu o pondere majoritara in lei in depozite pe termene de noua luni. Indiferent de ponderea portofoliului, este totusi clar ca leii nu trebuie sa fie singura valuta in care se pastreaza economiile, iar dobanzile care trebuie alese sunt cele fixe. In cazul valutei, chiar daca euro va deveni in cinci-zece ani moneda nationala a Romaniei, nici dolarul nu este de neglijat, cu atat mai mult cu cat exista semne ca situatia acestuia se va schimba in urmatoarele 12 luni.
Economiile In lei
· La 400 de euro investiti in lei cu o dobanda fixa de 15% pe an, in cazul in care nu vom avea depreciere a monedei nationale, dupa ajustarea la inflatie randamentul ar fi de 7,5%.
· Recomandabile sunt certificatele de depozit cu discont cu dobanda fixa si fara comision de retragere de numerar si depozitele bancare care practica dobanda fixa pe durata constituirii depozitului in lei (durata maxima noua luni).
Economiile In valuta
· Daca inflatia va fi 7%, iar deprecierea leului 0%, pe economisirea in valuta, la cele mai mari dobanzi existente in piata, de 3,6% la euro si 3,5% la dolari, se va pierde in comparatie cu leul.
· In cazul in care vom avea o depreciere a monedei nationale egala cu inflatia prognozata, randamentul la un an pentru 400 de euro este de 3,6%, in conditiile in care paritatea euro/dolar ramane la parametrii de acum.