Arhitectul Bogdan Radu, Managing Partner Nordis Arhitecture, este cel care transpune în realitate conceptele arhitecturale care stau în spatele proiectelor imobiliare ale Nordis Group. 

De la Nordis Mamaia, la Nordis Sinaia, și de la Nordis Brașov, la Nordis View, în Nordul Bucureștiului, arhitectul Bogdan Radu aduce elemente noi pe scena arhitecturii moderne din România, alături de o echipă de arhitecți pasionați și devotați. 

Absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, Bogdan Radu și-a continuat studiile cu un Master în Urbanism despre Dezvoltare Urbană Integrată și o teză de doctorat în ”Schimbarea de paradigmă în arhitectura organică”.

Arhitectura organică se compune din elemente inspirate din natură care păstrează liniile curbate și formele rotunjite, menite să integreze construcția în mediul în care se dezvoltă. 

Acest concept se regăsește în toate clădirile Nordis, care au potențialul de a inspira zone urbanistice extinse, un bun exemplu fiind Nordis Mamaia. 

În acest caz, conceptul vizual a venit din partea arhitectului român recunoscut pe plan internațional, Dorin Ștefan, și a fost transformat în clădirea deja recognoscibilă a Nordis Hotel Mamaia de către echipa de arhitecți condusă de Bogdan Radu. 

Cum s-a dezvoltat pasiunea pentru arhitectură și ce îl motivează pe arhitectul Bodgan Radu să-și dedice energia pentru edificii iconice, aflăm din interviul de mai jos.

Cum îți amintești perioada studiilor și care sunt informațiile care încă îți sunt de folos?

Absolut tot din facultate mi se pare util. Principalul avantaj al celor care au studiat arhitectura este partea practică: atelierul în care proiectam efectiv, ceea ce facem de fapt toată viața.

Totuși, când eram în facultate, unele materii păreau insolite și nu știam de ce făceau parte din curriculum. Filozofia sau psihologia credeam pe atunci ca nu sunt de interes pentru un arhitect.

Abia după ce am început să am clienții mei, să discut cu ei, am văzut la ce foloseau. Nu suntem doar niște roboți tehnici, trebuie să putem purta o discuție, să înțelegem cum gândesc oamenii și ce nevoi au.

Ce a însemnat trecerea de la mediul academic la piața muncii? Cum te-ai adaptat?

În anul 6 de facultate am aplicat și am fost angajat într-o firmă de proiectare, arhitectură și urbanism, unde era arhitectă soția profesorului dr. arh. Florin Corneliu Machedon. Dumnealui fusese rectorul Facultății de Urbanism. 

În cadrul acelui birou, unde am fost angajat timp de doi ani și jumătate, am aplicat tot ceea ce învățasem despre arhitectură și urbanism.

Ulterior, după ce am terminat școala, am pornit pe cont propriu, dar cu ghidaj de acasă. Mama a fost arhitect și tata inginer de structură. Ușor, ușor, am preluat firma și proiectele familiei de la momentul respectiv.

Mama mi-a predat ștafeta și acesta a fost un avantaj extraordinar! Cel mai mult m-a ajutat faptul că aveam cu cine să mă sfătuiesc în momentele în care nu știam câte ceva.

O lecție pe care am învățat-o ulterior, pe cont propriu, este că în orice business reușești dacă știi să lucrezi cu oamenii, să comunici sincer și să fii fair play. În lipsa acestor caracteristici, oricât de profesionist ai fi, nu vei putea atinge maximum de performanță în afacerea ta.

Care au fost cele mai mari realizări profesionale?

Este greu de spus, pentru că fiecare proiect oricât de mic și oricât de simplu ar părea la început, are provocările lui și înseamnă realizare în sine. Noi, arhitecții, creăm niște sculpturi pe care oamenii le folosesc. 

Când ai de realizat o casă, oricât de mică, poți să zici că nu este o mare provocare; nu este ceva foarte complicat de făcut. Dar, la final, când clientul vine la tine și îți mulțumește pentru că a ieșit exact cum și-a dorit, acela este adevăratul succes.

În plus, aportul de valoare pe care îl aduci tu ca arhitect, acela poate fi considerat un succes. Cel puțin eu așa îl văd. Nu este neapărat să faci cea mai înaltă clădire din România, este vorba ca serviciile tale să fie fix acolo unde trebuie.

Cum a început și cum s-a dezvoltat colaborarea ta cu Nordis Group?

Lucrez cu Nordis încă din perioada 2015-2016,. Prima lucrare a fost cea pentru un imobil rezidențial de pe Șoseaua Nordului, unde Emanuel Poștoacă, fondatorul grupului, era beneficiar.

Ulterior, în septembrie 2019, Emanuel mi-a propus să mă asociez cu ei și să creez Nordis Architecture. 

Ce poți spune despre stilul arhitectural pe care îl promovează Nordis Group?

Unicitatea și acel je ne sais quoi. Nu sunt două clădiri la fel.

Teoretic și practic, clădirile ar trebui să se integreze în zona în care sunt construite și să aibă un pic de nebunie. Fiecare proiect are provocarea și nebunia lui. Cu fiecare proiect ne depășim limitele.

Cum evoluează un concept vizual într-o clădire simbol și cum s-a desfășurat acest proces pentru Nordis Mamaia?

Pentru orice arhitect, o clădire este un obiect de artă. E unică. 

Nordis Mamaia a evoluat într-un proiect urbanistic zonal. Am început de la un concept vizual unde obligativitatea era de a avea balcoanele asemănătoare cu valurile mării. 

Tot ce are special acest proiect stă în detaliile care creează efectul vizibil cu ochiul liber. Neregularitatea teraselor este ceea ce atrage și surprinde la acest proiect devenit deja iconic pe litoralul românesc.

Pentru a crea acest efect, fiecare placă se repetă din 3 în 3 etaje, iar terasele au fost turnate în cofraje special construite pentru a respecta amplitudinile liniilor din faza de proiectare.

Efectul ultim îl dau balustradele din sticlă curbată. Fiecare bucată de sticlă a fost măsurată și comandată individual. Fiecare metru liniar al teraselor hotelului este unic și asta face din această clădire o operă de artă.

În câțiva ani, ai trecut de la a fi pe cont propriu la a coordona o echipă de profesioniști în arhitectură. Cum a evoluat acest proces?

Avem o echipă de 20 de oameni. În mare parte, arhitecți, la care se adaugă 2 ingineri de structură și 1 jurist.

Tot timpul am fost lăsat să fac ce cred că e mai bine, aici, la Nordis. Pentru fiecare proiect am luat decizii importante: de la amplasarea clădirii și până la specificul clienților spre care urma să ne îndreptăm.

Și a face ceea ce vrei ca arhitect, fără să te simți constrâns de anumite impuneri este foarte important. 

Cred că noi toți, cei de la Nordis Group, prin proiectele noastre îndrăznețe, aducem ceva nou pe piața din România. La un moment dat, provocarea apare când trebuie să ne încadrăm într-un buget.

Aici, limita e să ne încadrăm într-un buget de România, dar să creăm efectul „wow”, în fiecare proiect pe care îl dezvoltăm. 

Care sunt cele mai mari provocări din activitatea ta de zi cu zi?

Ca arhitect manager, cea mai mare provocare este investiția în pregătirea și trainingul echipei. Să-mi sprijin colegii în a-și depăși limitele, să creștem împreună profesional.

O altă provocare o reprezintă legislația în domeniu care uneori are mai multe interpretări decât ar trebui să aibă.

Cât de dificil este pentru un tânăr arhitect să răzbească în România sau să își creeze un nume făcând ceea ce îi place?

Părerea mea este că succesul profesional reprezintă un echilibru între talent, cunoștințe și capacitatea de a crește relații bazate pe încredere.

Ce obiective ai pentru acest an? Dar pentru anul viitor?

În cadrul Nordis Architecture, lucrăm la o serie de concepte pe care ne dorim să le concretizăm cât mai curând.

Sunt diferite față de ceea ce s-a mai făcut pe la noi. Pentru unii ar putea să pară ușor futuristic. Este un concept vizual nou, cu acel factor „wow” pe care căutăm să-l introducem în toate proiectele noastre.