Raluca Șoaita este originară din Sibiu, dar a absolvit Facultatea de Arhitectură la Cluj, în 2008. Au urmat apoi alți doi ani de studii în cadrul Școlii de arhitectură Paris Belleville și un master în patrimoniul orașelor orientale.
„Sună ciudat și pare că nu are nicio legătură cu ceea ce fac zi de zi. Dar perioada aceea de studii în Franța, în care am călătorit foarte mult în Costa Rica, Egipt și India, mi-a oferit alte perspective prin prisma unor culturi total diferite.
M-a ajutat să-mi creez deschiderea spre tot ceea ce este nou. Iar acest lucru este extrem de important în meseria mea și în domeniul în care activez”, mărturisește arhitecta, potrivit Infofinanciar.
O experiență definitorie
Acivitate pe care a început-o încă de pe băncile facultății, la 21 de ani. Iar primul loc de muncă a fost și cel care i-a prefigurat cariera profesională.
Raluca Șoaita s-a ocupat în cadrul companiei Polisano de proiectele dezvoltate pe zona medicală: „La vremea respectivă, Polisano a lansat lanțul de centre de dializă în țară, iar proiectele au fost realizate în coordonarea mea. A urmat apoi spitalul privat de la Sibiu, coordonat de arhitectul Mihai Mânzat și în care m-am ocupat, alături de o echipă, de tot ce înseamnă amenajarea interioară, asigurarea funcțiunilor, amplasarea echipamentelor etc.”
Au urmat multe alte proiecte, iar experiența primilor ani de activitate a fost definitorie. Mai ales că patronul Polisano, Ilie Vonica, a apelat frecvent la expertiza specialiștilor din afară. „Erau profesioniști cu multă experiență în domeniu. Se uitau peste propunerile noastre și le dezbăteau împreună cu noi. Am învățat foarte mult din aceste interacțiuni. Dar și din numeroasele vizite pe care le-am realizat în spitalele din Europa”, povestește Raluca.
Pasul pe cont propriu
Perioada de acumulare a fost intensă și de durată. Însă, în 2015, Raluca Șoaita a făcut pasul decisiv și a început un business pe cont propriu. A înființat Tesseract Architecture și l-a poziționat ca primul studio de arhitectură medicală din România. Poziție pe care, după aproape un deceniu de activitate, nu o contestă nimeni încă.
„În România nu prea există nișarea aceasta în birourile de arhitectură. De obicei, acestea acoperă toate domeniile, de la rezidențial la industrial. Sunt câțiva arhitecți specializați și cu experiență în zona de medical, dar nu birouri care să fie dedicate. În țările din Vest, cu precădere în Marea Britanie, Franța, Belgia și Germania, există birouri de arhitectură specializate pe domeniul medical pentru că este mult mai eficient astfel”, explică Raluca.
Specializarea sa timpurie într-un domeniu de nișă a facilitat lansarea companiei pe piață.
„Începutul pe cont propriu a fost relativ ușor. Existau deja contacte și chiar și proiecte. Practic, veneau ele către noi, mai degrabă decât să le căutăm noi. Piața nu era atât de mare și nici proiectele de dimensiunea celor actuale. Acum s-a schimbat însă situația. În prezent, pentru că există finanțări foarte mari și proiecte tot mai ample, piața a crescut și concurența o dată cu ea”, susține arhitecta.
2020, anul de cotitură
Unul dintre momentele de cotitură în evoluția business-ului înființat de Raluca Șoaita a fost anul pandemiei, 2020. Dar care a afectat compania în alt mod decât au fost impactate marea majoritate a firmelor din România. Și asta deoarece Tesseract s-a confruntat cu o cerere în creștere rapidă. Aceasta fost generată de nevoia de spitale modulare, de secții speciale etc.
„În 2020, au venit foarte multe cereri către noi, pentru că dețineam deja o expertiză solidă în domeniul arhitecturii medicale. Numărul mare de solicitări ne-a obligat să creștem brusc echipa. A trebuit să angajăm mulți oameni într-un timp foarte scurt. Și a trebuit să-i formăm foarte repede și să-i integrăm în echipă. Eram însă în pandemie, iar lumea era reticentă.
Apoi, fiind din zona Clujului, nu eram foarte cunoscuți. Pe de altă parte, spitalele modulare au fost proiecte complexe. A trebuit să înțelegem cum funcționează virusul, pentru ca să adresăm această problemă prin planurile și schemele funcționale și prin distribuția echipamentelor și instalațiilor medicale”, rememorează Raluca experiențele acelui an.
Privat vs public
Extinderea echipei continuă și în 2024 și tot ca urmare a creșterii cererii. În prezent, compania are peste 50 de proiecte în lucru. Printre acestea se află patru mari spitale, care însumează mai mult de 130.000 de mp. Iar investiția cumulată este de aproximativ 450 de milioane de euro. Evident, sunt proiecte medicale din zona publică, însă compania are numeroase lucrări și în mediul privat.
„Proiectele medicale private sunt de mai mici dimensiuni și valori, dar se finalizează mai rapid. În cazul celor din zona publică, acestea sunt mult mai mari și mai complexe și durează considerabil mai mult. Există și politicul care este implicat în bugetarea lor. Iar legislația nu este atât de bine definită, are zone vagi care lasă loc de interpretări. Nu este ușor, mai ales că și banii se încasează mult mai greu”, precizează Raluca Șoaita.
Din acest motiv, compania are numeroase proiecte și pe zona de industrial, care asigură fondurile necesare derulăriii activității. Ponderea lor este însă de doar 15%, restul de 85% revenind medicalului. Aici, valoric, proiectele publice dețin ponderea cea mai mare, însă ca număr privatul este majoritar.
Creșterea cererii din 2020 a crescut afacerile Tesseract de peste patru ori și compania își menține evoluția ascendentă. Anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro. Iar pentru 2024 se preconizează o creștere cu peste 28%.
Eficiență și diversificarea ofertei
Pe termen scurt, planurile companiei prevăd o creștere a eficienței echipei, la nivel procedural.
„Pe termen lung, în următorii doi-trei ani, ne uităm către extinderea și spre alte domenii. Avem deja în zona culturală două proiecte de galerii de artă și lucrăm la un teatru. În educație, proiectăm două școli. Ne gândim însă și către o extindere internațională pe zona medicală.
Am început prin participarea la concursuri, dar și prin cercetare pe anumite piețe externe. Vizăm cu precădere Europa de Est, pentru că situațiile din țările din regiune sunt asemănătoare cu România”, explică Raluca.
Planurile sunt ambițioase, iar rezultatele sunt pe măsură. Chiar dacă finalizarea lor ajunge să dureze uneori ani. Cel mai bun exemplu în acest sens este proiectul de la Marie Curie, care a luat cinci ani. Și încă nu s-a terminat.
„La Marie Curie am propus o serie de funcțiuni noi, rezultate în urma analizelor realizate cu echipe de antropologi și psihologi, dar și a discuțiilor avute cu medici, pacienți și aparținătorii acestora. Monitorizăm feedbackul asupra modului cum impactează aceste funcțiuni utilizarea spațiului, pentru că dorim să le abordăm și în alte proiecte noi.
Și sunt bucuroasă că reacțiile sunt foarte bune și ne confirmă cât de importante sunt, de exemplu, zonele de joacă pentru copii pe care le-am introdus, pentru că le schimbă total starea de spirit”, mărturisește Raluca Șoaita.
Până în prezent Tesseract a proiectat peste 1 milion de metri pătrați de spitale și clinici medicale. Există deci speranțe ca, pe viitor, și spitalele de stat să se umanizeze. Fonduri să fie…
