Arieratele, eterna cocoasa din spatele economiei

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a finalizat un studiu despre evolutia, volumul si structura arieratelor. Desi materialul nu este exhaustiv, este pentru prima data cand autoritatile avanseaza, in mod oficial, o cifra si ridica problema arieratelor. Acestea, adica datoriile a caror data de plata a fost depasita, fara a fi achitata, sunt apreciate de Prognoza ca detinand, la finele lui 2004, o pondere in PIB de 25,8%. Pentru anul 2005, presedintele CNP, Ion Ghizdeanu, spune ca estimeaza o reducere a arieratelor, tinand cont de tendinta inregistrata de agentii economici monitorizati in cadrul acordului cu Fondul Monetar International. Valoarea vehiculata este de 20% din PIB. Acestea ar fi cifrele.

Ca structura si evolutie, studiul CNP scoate in evidenta faptul ca datoriile inter-intreprinderi (furnizori si obligatii restante fata de alti creditori) au avut o evolutie descendenta. Acestea au scazut de la 19,6% din PIB, la sfarsitul lui 2003, la 17,1% din PIB, la finele lui 2004. Un parcurs asemanator au avut, apreciaza CNP, si arieratele la banci si bugetul de stat. Astfel, datoriile la bugetul de stat au scazut, spune CNP, de la 6,1%, in anul 2003, la 3,6%, in 2004, in timp ce arieratele la banci au inregistrat o scadere mai redusa, de la 1,9%, in 2003, la 1,3%, in 2004. “Aceasta tendinta de reducere s-a inregistrat si la arieratele la bugetul asigurarilor sociale, care au scazut la 3% din PIB, in anul 2004, comparativ cu anul 2003 cand au fost de 5,2% din PIB”, declara Ion Ghizdeanu.

Desi in scadere, nivelul debitelor din sectorul privat se mentine la un nivel ridicat, adica 17% din PIB in 2004, mai estimeaza CNP. In ceea ce priveste proprietatea de stat, CNP constata o diminuare a ponderii datoriilor in PIB cu patru puncte procentuale, ca urmare a masurilor adoptate pentru intarirea disciplinei financiare.

“Una dintre cauzele majore ale mentinerii la un nivel ridicat al arieratelor din economie o reprezinta pierderile inregistrate de firme, fiind unul dintre factorii principali ce determina lipsa de lichiditate”, crede presedintele CNP.

De altfel, Ghizdeanu spune ca pierderile firmelor neprofitabile sunt de cinci-sase ori mai mari decat deficitul bugetar, care se ridica la 1% din PIB. “Daca la deficitul bugetului consolidat din 2004 se adauga pierderile firmelor cu capital de stat, de 26.181,7 miliarde lei, se ajunge la o dublare a deficitului total guvernamental, de circa 2,2% din PIB”, arata Ghizdeanu.

In plus, studiul CNP evidentiaza lipsa de lichiditate din economie: creantele, adica ceea ce au de incasat agentii economici de la parteneri, reprezinta 43% din PIB.

“Desi gradul de indatorare al agentilor s-a imbunatatit, totusi, raportul dintre platile restante si creante se situeaza la un nivel care face dificil procesul de reducere a arieratelor din economie”, explica Ion Ghizdeanu.

In schimb, invitati sa comenteze, analistii se declara putin sceptici fata de cifrele inaintate de Comisia de Prognoza. In plus, ei avanseaza o alta teorie: arieratele au scazut, dar nu atat de drastic cat spune CNP. In plus, este posibil ca arieratele sa fi scazut dat fiind faptul ca produsul intern brut a crescut si atunci, raportat la o baza mai mare, ponderea lor in PIB sa scada, desi ele, fizic, nu s-au redus.

“Strict teoretic, arieratele nu pot scadea daca nu scade si inflatia. Iar inflatia nu s-a redus intr-un ritm accelerat”, spune Liviu Voinea, cercetator, Grupul de Economie Aplicata. El apreciaza ca, oricum, daca au scazut, arieratele nu o puteau face decat in ritm cu inflatia, adica lent, si ca este posibil ca arieratele sa treaca de la datoria privata la cea publica.

“Arieratele inseamna probleme cu dezinflatia. Dar cum in ultimii ani au fost si alti factori care au intervenit in procesul de dezinflatie, nu ma pot pronunta exact”, spune profesorul Daniel Daianu. In schimb, analistul economic Ilie serbanescu crede ca reducerea arieratelor s-a realizat prin stergerea datoriilor cu ocazia privatizarilor marilor intreprinderi de stat. “Nu cred ca s-a facut vreo plata”, mai comenteaza serbanescu.

Dar nu ne-am propus sa vedem cine are dreptate si cine nu are. Pentru ca, in cazul in care arieratele nu s-au redus, o vom simti cu totii. Cum? Arieratele se vad in cheltuielile publice, adica in cata bunastare poate oferi romanilor Guvernul. Pentru ca daca arieratele sunt mari, statul este obligat sa isi reduca cheltuielile cu bunastarea. Ceea ce inseamna ca romanii vor avea in continuare un nivel scazut de trai.

In plus, pentru a-si putea creste veniturile, statul va fi nevoit sa creasca taxele, ceea ce se va vedea in inflatie, dar si in cresteri de preturi.

Jocurile sunt facute. Mai vrea cineva sa parieze?