“Una dintre principalele preocupări în domeniul energetic a fost reprezentată de identificarea unor soluţii pentru rezilierea sau renegocierea contractelor bilaterale ale companiei Hidroelectrica. (…) În urma discuţiilor cu reprezentanţii FMI, la jumătatea lunii decembrie am dispus trimiterea de notificări de reziliere a contractelor la primul termen posibil către toţi beneficiarii de contracte bilaterale. Patru dintre acestea au fost reziliate. În paralel, am trimis documentaţia la Direcţia Generală Competitivitate a Comisie Europene în vederea identificării consolidării unei soluţii juridice pentru rezilierea tuturor contractelor”, se arată în raportul trimis de MECMA.

Conform mediafax.ro, cele patru contracte reziliate erau încheiate cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Societatea Naţională a Sării, CLMB Patinoar Braşov şi Luxten Ligtning.

Potrivit surselor citate de mediafax.ro, Luxten Lightning a renunţat la acord "din motive de imagine". Celelalte trei companii cumpărau cantităţi mici de energie, la preţuri printre cele mai ridicate practicate de Hidroelctrica la contractele bilaterale. Chiar şi aşa, preţurile sunt de aproape două ori mai mici comparativ cu tarifele obţinute pe bursa de energie OPCOM.

Compania a fost afectată masiv de seceta din a doua parte a anului, fiind obligată, la sfârşitul lunii septembrie, să activeze clauza de forţă majoră, care i-a permis să reducă livrările de energie pentru toate contractele.

"Ca urmare a secetei prelungite, în luna septembrie am dispus instituirea situaţiei de forţă majoră, ceea ce a permis companiei să livreze exact atâta energie cât a produs. În paralel, am trimis documentaţia la Direcţia Generală Competitivitate a Comisie Europene în vederea identificării consolidării unei soluţii juridice pentru rezilierea tuturor contractelor", potrivit lui Ariton.

Hidroelectrica a notificat în urmă cu două săptămâni toţi beneficiarii de contracte directe că are intenţia să rezilieze acordurile "la primul termen posibil". Astfel de contracte directe au fost încheiate de Hidroelectrica începând din anii 2.000, iar jumătate dintre acorduri au fost preluingite până în 2018.

Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai are consumator de energie din ţară, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries).

În 2006, Ministerul Economiei a anunţat că intenţionează să facă publice prevederile acordurilor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, însă firmele care cumpărau energia s-au opus şi contractele au rămas confidenţiale. Trei ani mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să prezinte public modul în care se vinde energia şi să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalităţi, dar şi această iniţiativă a rămas fără rezultat.

În cele din urmă, la jumătatea acestui an, informaţii din aceste acorduri bilaterale, precum preţurile de vânzare, au fost făcute publice de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în cel mai importante companii energetice de stat.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul lunii decembrie, că, în calitate de şef de stat, nu a reuşit să pună capăt "poveştii celebrilor băieţi deştepţi" din energie, dar a apreciat că România va primi un sprijin consistent de la Bruxelles pentru rezolvarea acesteia.

La rândul său, premierul Emil Boc a afirmat că Guvernul încearcă să aducă de partea statului cât mai mult din contractele încheiate de "băieţii deştepţi pentru băieţi deştepţi", dar a arătat în acelaşi timp că înţelegerile la Hidroelectrica au fost prelungite de fostul ministru PDL al Economiei Adriean Videanu doar pentru a "minimiza" pierderile.

În luna noiembrie, Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, care controleză un pachet de 19,94% din capitalul social al Hidrolectrica, a acţionat în instanţă patru membri ai Consiliului de Administraţie al companiei, considerând că aceştia au prejudiciat societatea prin aprobarea unui contract de furnizare a energiei către ArcelorMittal Galaţi la un preţ mai mic decât preţul pieţei.

Acţiunea în instanţă a fost formulată după ce vicepreşedintele Comisiei Europene Joaquin Almunia, a declarat la Bucureşti că la nivelul CE sunt analizate contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.
Citeşte şi:

  • Hidroelectrica, gata să se debaraseze de "băieţii deştepţi"
  • Ies la lumină “băieţii deştepţi”?