Cu ocazia jubileului zborului lui Gagarin nu sunt așa de multe știri pozitive pentru cosmonautica rusească; iar dintre știrile neașteptate – s-ar părea că americanilor le cam este frică de acțiunile noastre în Cosmos. Într-adevăr, în tandem cu chinezii; și deja nu mai este greu de ghicit de cine le este mai frică. Un grup de persoane interesate din SUA și-a exprimat zilele acestea neliniștea în paginile publicației Foreign Policy. Americanii se tem că Rusia și China se ocupă împreună „de conceperea și amplasarea atât a unei arme terestre, cât și a uneia amplasate în Cosmos pentru lupta împotriva sateliților”. 

În acest sens, autorii își exprimă îndoiala în legătură cu oportunitatea semnării unui nou Tratat privind prevenirea amplasării armelor în spațiul cosmic; tratat pe care Federaţia Rusă, cu sprijinul R.P.Chineze, îl promovează de mulți ani la ONU. Însă țările membre NATO nu sunt așa de interesate de el. În schimb și-au exprimat dorința de a adera la tratat multe țări care nu au nicio tehnică spațială.

Se pare că problema este simplă: Tratatul de bază din 1967 interzice amplasarea în Cosmos a armei de distrugere în masă. Rusia și China ar dori să interzică amplasarea în Cosmos a oricărei arme. Dar – așa cum se întâmplă întotdeauna în astfel de cazuri – diferitele părți nu au încredere una în cealaltă. Toți se suspectează reciproc că au un cuțit în mânecă. Iar cooperarea ruso-chineză „îi tensionează” suplimentar pe partenerii occidentali. 

Este în general ceva pentru care să ne facem griji? După cum a sugerat Nathan Eysmont, cercetător științific principal la Institutul pentru Cercetări Spațiale al Academiei de Științe a Rusiei, într-un interviu acordat agenției de presă Rosbalt, nu există motive de îngrijorare deosebită. „Nu este prima dată când se discută despre planuri de amplasare a unei arme împotriva sateliților. Apoi aceste discuții se evaporează undeva”, a remarcat acesta. Și problema nu ține de tehnica care a ajuns la un nivel suficient. „Este posibil ca ceea ce se folosește acum în Cosmos să fie folosit în scopuri ostile? În principiu, da, – a confirmat expertul -.

Acestea sunt toate tehnologiile cu dublă acțiune. Cele mai multe aparate spațiale moderne sunt echipate cu dispozitive de propulsie. Acestea sunt necesare, de exemplu, pentru a rămâne în zona dată pe planul geostaționar: pe orbita terestră, la o altitudine de aproximativ 36 de mii de km. Pentru a continua activitatea pe orbită, fără a o părăsi și, în același timp, pentru a nu se lovi de alt satelit. Așa că, dacă se vrea, este posibilă și manevra incorectă și lovirea unui satelit străin. Dar deocamdată nu s-a întâmplat asta și sunt convins că nu se va întâmpla. Și pentru ce, care sunt scopurile?”, a afirmat expertul. Eismont consideră că probabilitatea unei alianțe cu chinezii în elaborarea unei arme împotriva sateliților este egală cu zero. Expertul a reamintit faptul că până în prezent cooperarea internațională în Cosmos evoluează în mod pașnic. „Progresul este de neoprit, a subliniat omul de știință, dar gestionarea acestui progres, ar trebui să se afle, desigur, în mâinile unor planificatori și executanți responsabili”.

Cât de mare este problema?

Problema este analizată puțin sub un alt unghi de Vadim Lukașevici, cunoscut expert în domeniul aviației și cosmonauticii. După părerea acestuia, este totuși posibilă o anumită cooperare situațională ruso-chineză în domeniul spațiului militar. Conform vechiului principiu „Împotriva cui suntem prieteni?”. Pornind de la faptul că Statele Unite sunt cea mai puternică putere spațială, China încearcă din răsputeri să le ajungă din urmă, iar partea rusă probabil nu are nimic împotrivă să o ajute să-l tachineze pe „unchiul Sam”. „Pentru America, Cosmosul este, desigur, o zonă destul de sensibilă, a afirmat expertul -. Gruparea americană de sateliți este în acest moment cea mai mare: 400 de sateliți, toți funcționali.

A doua grupare, ca volum, este cea chinezească: peste 300 de sateliți. Iar noi avem puțin mai mult de o sută, dintre care funcționali sunt 70-80. China este ultima care a testat arma anti-satelit în Cosmos. A făcut-o într-un mod foarte ‘murdar’: au apărut câteva mii de obiecte de gunoi cosmic. Dar China are un potențial anti-satelit, pe care noi l-am pierdut după destrămarea URSS-ului, iar acum încercăm să-l restaurăm”, a arătat Lukașevici. „Asta nu înseamnă că noi avem cu China interese reciproce promițătoare pe termen lung cu China„, a mai arătat Lukașevici. Dar în acest moment principala sarcină o constituie aceea de a tensiona America, de a spori gradul de iritare al acesteia. China dezvoltă un Cosmos militar, propunând în același timp tot felul de acorduri de pace și arătând spre Statele Unite: cică acestea sunt adevărații instigatori la război. Iar prezența Rusiei în relație cu China creează un grad foarte ridicat de ‘volatilitate’, de incertitudine”.

În ceea ce privește interesele și oportunitățile rusești, expertul are aprecieri critice. „Noi avem o linie originală: renunțăm la pozițiile noastre, dar suntem foarte activi atunci când nu mai vorbește despre noi”, a spus Lukașevici. Agităm situația ca cel puțin să ne facem vizibili. Altfel nimeni nu ne va remarca în mod special”. Totodată, din punct de vedere pur tehnic, din punctul de vedere „al electronicii și a altor know-how”, noi și vecinul nostru de la est mai avem încă ce să ne propunem.

Fiindcă veni vorba, America însuși a început parțial să erodeze acordurile anterioare cu recenta sa ofertă pentru Lună”, a remarcat Lukașevici (este vorba despre decretul senzațional de anul trecut al deja fostului președinte american Donald Trump „referitor la încurajarea sprijinului internațional pentru extragerea resurselor din Cosmos și utilizarea acestora – n. Rosbalt). Aceasta a fost de fapt renunțarea parțială a Tratatului privind Cosmosul din 1967, care prevede că toate corpurile cerești, suprafața și subsolul acestora sunt proprietatea comună a omenirii. Ei bine, în același mod, noi tensionăm America, marcându-ne prezența militară a Rusiei în Arctica”.

Orice ar fi fost, Vadim Lukașevici vede, de asemenea, anumite motive serioase de alarmă nu în spațiul cosmic, ci ceva mai aproape. „Deocamdată nu există fonduri pentru desfășurarea unor acțiuni de luptă reale în Cosmos. Și apoi, Cosmosul este întotdeauna o continuare a evenimentelor care se petrec pe Pământ, a subliniat expertul -. Dacă, de exemplu, Flota SUA va intra în Marea Neagră și vor începe acțiunile de luptă între aceasta și Crimeea noastră, cu distrugerea aviației și a vaselor, acest lucru va trece, bineînțeles, în Cosmos, cu distrugerea reciprocă a sateliților celuilalt. Dacă va fi aici, pe Pământ, va fi și acolo, în Cosmos”.