Sateliții aflați pe orbită joasă (LEO – Low Earth Orbit) sunt înregimentați în Armata americană, contribuind, așa cum visează Pentagonul, la îmbunătățirea conectivitătii în cazul unui conflict și la atingerea unor noi niveluri de atac, arată NationalIneterest.org.
În timpul unui exercițiu militar recent, un vehicul blindat de luptă din Arizona s-a angajat într-o misiune de „foc direct” pentru a distruge un tanc inamic, după ce a primit indicii de țintire prin radio de la o dronă de supraveghere,o mini-dronă și un elicopter. În plus, vehiculul de luptă a primit mai întâi detalii informaționale și informații despre locația țintei de la sateliții în mișcare rapidă, la altitudine mică, operați în statul Washington.
Army Convergence Project 2020, un experiment făcut în deșertul Arizona pentru a pregăti armata pentru un atac de mare viteză, a fost un succes. Testul a valorificat conectivitatea avansată prin satelit pentru a găsi și transmite rapid date țintă pe porțiuni mari din Statele Unite, demonstrând noi niveluri de atac. O serie de sateliți mai mici, mai rapizi, la altitudine mai mică, pe orbita joasă a Pământului, care operează de la baza comună Lewis McChord din statul Washington, au trimis informații de direcționare pentru experimente de atac în timp real. „Ceea ce ați văzut aici a fost prima fază a informațiilor furnizate de sateliții LEO- sateliții aflați pe orbită joasă (Low Earth Orbit).
Asta se face de la Washington, printr-o stație surogat de la sol. Apoi stația de la sol a trimis datele ”, a declarat generalul John George, șeful Comandamentului de Dezvoltare a Capacităților de Luptă ale Armatei, pentru The National Interest. Exercițiul a valorificat tehnologia emergentă de la sateliții LEO și Medium Earth Orbit, noi aplicații de satelit destinate creșterii rețelelor „mesh” dincolo de capacitatea existentă a sateliților Geosynchronous Earth Orbit (GEO).
Conform sursei citate, tehnologia de direcționare accelerată utilizată în Army Convergence Project 2020 a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Armatei de a purta războaie și de a ținti inamicii cu „viteză”, exponențial mai rapid decât orice proces actual. În general, sateliții de rețea, dronele, mini-dronele și armele de atac la sol, permise prin asocierea senzor-trăgător realizat de un sistem AI numit FIRESTORM, schimbă paradigma armatei în cazul unui război modern.
Tehnologiile aplicate în timpul experimentului au reușit să alinieze și să optimizeze rapid senzorii cu trăgătorii în doar douăzeci de secunde, făcând un salt masiv față de normele actuale de până la douăzeci de minute.
Utilizarea sateliților LEO se aliniază deja mai multor obiective cruciale ale războiului spațial al Pentagonului, care au ca scop îmbunătățirea conectivității, rezistenței și supraviețuirea activelor spațiale. Conectivitatea vine sub forma „conectării în rețea” a sateliților LEO pentru a partaja informații și astfel a acoperi zonele expansive prin „noduri” spațiale, pentru a transmite date de direcționare dintr-o zonă sau alta pentru a stabili o pistă continuă.