Așadar, istoricul a susținut că este puțin probabil să urmeze niște democrați după plecarea lui Vladimir Putin de la putere.

„E greu de imaginat un scenariu în care se va produce o schimbare la Moscova, în care după Putin să urmeze nişte democraţi. Putin înainte de război – sau în pregătirea războiului – a distrus orice urmă de opoziţie în Rusia.

E mai probabil un scenariu în care Putin va fi de-ai săi îndepărtat de la putere – nu ştiu, i se va lua viaţa, pot fi imaginate diverse scenarii – iar singura structură în momentul acesta care poată să desfăşoare un tip de acesta de operaţiuni, un transfer de putere, e totuşi FSB. FSB-ul care a ieşit foarte prost din acest an de război şi care şi-a pierdut influenţa şi care nu avea cum să nu îşi piardă influenţa, de vreme ce a confirmat toate elucubraţiile lui Medvedciuc şi a spus: ‘Ucrainenii vă aşteaptă cu flori, numai să treceţi graniţa’.

Eu cred că în acest moment, mai degrabă o dispută între servicii sau diversele ramuri ale FSB e cea care… Mai degrabă eu văd o tranziţie, cel puţin în prima fază, în care să fie controlată de către FSB”, a declarat Armand Goșu.

Istoricul Armand Goșu spune că o destrămare a federației ar fi catastrofală

În opinia sa, în cazul în care se va ajunge la scenariul unei destrămări a federaţiei, zone întregi din aceasta riscă să ajungă să nu mai fie necontrolate sau să fie controlate de diverse mafii.

„Asta nu înseamnă că va reuşi această tranziţie , pentru că în Rusia se acumulează prea multe. E un butoi, în care presiunea e mare. Nu poţi să dai drumul puţin la presiune, să pui dopul la loc. Când ai scăpat dopul de acolo, s-a dus tot. Mai degrabă serviciile ar putea încerca în prima fază un transfer de putere, scoaterea lui Putin din scenă, dar asta nu înseamnă că ele vor reuşi.

Mai degrabă văd un scenariu în care liderii locali – vorbesc de Buriatia, vorbesc de Iacutia – vor încerca să modifice structura Rusiei de federaţie. Problema este că ei vor arunca Rusia în feudalism. Nu vă închipuiţi că dacă se desprind aceste bucăţi, noi o să trăim mai în pace, mai liniştiţi, o să spunem: ‘A, ce frumos e! Mâine mă duc poate la Baikal, să mă plimb şi eu puţin pe acolo!’. Zone întregi de pe hartă pur şi simplu ar putea să rămână necontrolate sau controlate de diverse mafii. Am experienţa anilor ’90 în Rusia în care lumea vota mafia, pentru că mafia rusă din Yasenevo era preferabilă mafiei din poliţe şi din armată, căreia îi plăteai, dar nu îşi ţinea cuvântul”, a mai spus istoricul.

Susţinerea oferită de către un sistem de alianţe politico-militare s-ar putea dovedi mai eficientă

Legat de Ucraina, acesta a spus că susţinerea oferită de către un sistem de alianţe politico-militare s-ar putea dovedi mai eficientă decât statutul de membru NATO.

„Sigur, NATO rămâne important, dar mai degrabă coaliţia de la Ramstein mi se pare că joacă rolul formator pentru securitatea lumii – unde ai Marocul, un stat care a trimis 54 de tancuri T72 în Ucraina. Sau Australia – e foarte activă. Sunt maşinile de război australiene, care sunt extraordinare, sunt foarte apreciate.

Lumea se schimbă, are cu totul altă dinamică. De asta spun că dacă nu intră în NATO, poţi să ai un alt sistem, poţi să ai nişte garanţii de la anglo-sacşii, cum le zic televiziunile de propagandă ruseşti: Canada, care e foarte activă; Australia, care e foarte activă; Marea Britanie, care e foarte activă; Polonia, care e foarte activă şi Statele Unite. Ai cinci – păi valorează mai mult decât un NATO.

Imaginaţi-vă să fi fost Ucraina membră a NATO. Să fi fost atacată… În trei zile trebuie să faci şedinţa. Gândiţi-vă cum ar decurge o şedinţă la NATO cu Viktor Orban. Articolul 5, pe masă. ‘Trebuie să răspundem, e atacată de Rusia‘. Vine Viktor Orban: ‘Păi, nu e atacată de Rusia. E o operaţiune specială’. De asta, s-ar putea ca un sistem de alianţe politico-militare să fie mult mai eficient în cazul Ucrainei decât ar fi statutul ei de membru în NATO”, a completat istoricul.

Istoricul a apreciat că Vladimir Putin ar fi luat decizia atacării Ucrainei încă din decembrie 2019

Mai apoi, Armand Goşu a apreciat că Vladimir Putin ar fi luat decizia atacării Ucrainei încă din decembrie 2019. Acesta a adăugat că, deşi multă lume îl consideră „imprevizibil” pe preşedintele rus, acesta „e foarte previzibil”, dar funcţionează în baza unei logici proprii.

„Multă lume a fost bulversată de anunţul preşedintelui Putin, în acea dimineaţă, dar el se înscrie într-o logică a evenimentelor. Adică, nu putem numi sub nicio formă seria aceasta de mesaje ca fiind lipsită de logică. Adesea, diverşi analişti români sau străini spun că este imprevizibil. Putin e foarte previzibil, dar funcţionează într-o logică a lui. (…) Eu cred că decizia a fost luată în decembrie 2019.

Rusia cred că avea două modalităţi – una politică, una militară – de a controla Ucraina. Cea politică era prin impunerea versiunii ruseşti, interpretării ruseşti, a acordurilor de la Minsk, iar alta era prin ocuparea militară sau intervenţie militară, care să ducă la înlocuirea unei puteri pro-occidentale cu altă putere, pro-moscovită. (…) În vara lui 2020 s-a schimbat Constituţia Federaţiei Ruse, ceea ce îi permite preşedintelui Putin să rămână la putere până în 2036 – încă două mandate, începând cu 2024. Eu mă uit foarte atent la ce se întâmplă în politica internă a Rusiei, ca să văd cum Putin pregăteşte societatea rusă pentru acest război. Un pas a fost schimbarea Constituţiei, la referendum.

Al doilea pas este ce se întâmplă cu opoziţia din Rusia, în primul rând cu liderul opoziţiei civice, Navalnîi. (…) Începe practic un fel de răfuială a puterii împotriva ultimelor rămăşiţe ale opoziţiei. Are loc o identificare a ultimilor mohicani (…) iar această represiune încheie practic această operaţiune a lui Putin de pregătire a societăţii ruse pentru războiul cu Ucraina”, a conchis istoricul.