SUA face o mutare importantă pe plan internaţional şi aşteaptă în prezent instalarea celui mai nou sistem de rachete, ce urmează să fie introdus şi în România în 2020, într-o importantă zonă de conflict. Armata americană mai are nevoie doar de acordul guvernului din ţara respectivă.
SUA aşteaptă ‘undă verde’ de la guvernul irakian pentru a putea instala sisteme antirachetă Patriot la bazele utilizate de către armata americană în Irak, ţinta unor atacuri cu rachete iraniene la începutul acestei luni, a transmis joi şeful Pentagonului, Mark Esper, citat de AFP.
Ca represalii la eliminarea de către Washington a influentului general iranian Qassem Soleimani la Bagdad, Iranul a lovit cu 11 rachete baza aeriană Ain al-Assad (vest) şi pe cea de la Erbil (nord), unde staţionează unii dintre cei 5.200 de soldaţi americani desfăşuraţi în Irak.
Niciun soldat nu a fost ucis, dar zeci dintre ei au suferit comoţii cerebrale în urma violenţei exploziilor şi Washingtonul doreşte acum să protejeze mai bine aceste baze, prin instalarea în special a sistemelor de apărare antiaeriană Patriot, alcătuite din radare ultraperformante şi rachete de interceptare capabile să distrugă o rachetă balistică în plin zbor, scrie Agerpres.ro.
Întrebat în cursul unei conferinţe de presă joi cu privire la întârzierea intervenită în desfăşurarea acestor sisteme, ministrul apărării american a explicat că guvernul irakian, care pare divizat în privinţa menţinerii forţei americane în ţară, n-a dat încă ‘undă verde’.
‘Avem nevoie de permisiunea irakienilor, aceasta este una dintre probleme’, a declarat el.
Între altele, instalarea de rachete Patriot implică detaşarea unui număr important de soldaţi pentru a asigura funcţionarea lor, a subliniat şeful Statului Major american, generalul Mark Milley.
‘Deci trebuie să ne gândim cum să o facem şi de aceasta ne ocupăm în prezent’, a adăugat el.
Moartea lui Soleimani a declanşat haosul
După moartea lui Qassem Soleimani, Irakul a condamnat o ‘atingere la suveranitatea sa’ şi a criticat coaliţia internaţională pentru că şi-a ‘depăşit mandatul’.
Această coaliţie – formată în 2014 pentru a combate gruparea jihadistă Statul Islamic, care preluase controlul asupra unei treimi din teritoriul irakian şi a unor zone întregi din Siria – condusă de SUA, reuneşte soldaţi din 76 de ţări.
La 5 ianuarie, parlamentul irakian a votat în favoarea plecării trupelor străine, o modalitate prin care viza forţele americane de pe teritoriul irakian. De la această dată, operaţiunile coaliţiei au fost suspendate.
Totuşi, joi, forţele irakiene şi-au reluat operaţiunile cu coaliţia internaţională antijihadistă condusă de SUA, după trei săptămâni de pauză din caza creşterii tensiunilor în Orientul Mijlociu.
Această reluare anunţată de coaliţie intervine în plină criză politică şi socială în Irak, unde partidele negociază în continuare pentru a-i găsi un succesor premierului interimar Adel Abdel Mahdi, care a demisionat în decembrie la presiunea mişcării de contestare, fără precedent, declanşată la 1 octombrie.