Premierul Călin Popescu Tăriceanu a luat bani de la apărare ca să-i dea pe pensii. Armata va primi sub 2% din PIB prin bugetul din 2008 şi este foarte posibil să nu-şi ducă la capăt planurile de investiţii.
Bugetul apărării a ajuns motiv de dispute politice. Ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, a semnalat că Apărarea primeşte mai puţin de 2% din PIB – procent prevăzut în planul de guvernare şi necesar pentru adaptarea la standardele NATO. Şi Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, a acceptat ideea, spunând că banii pot veni şi din credite, nu direct de la buget. Însă, premierul Tăriceanu le-a tăiat-o scurt, spunând că vrea să aloce banii unor măsuri cu caracter social, precum majorarea pensiilor: „Problemele cele mai importante cu care România se confruntă sunt cele legate de riscurile interne. Riscurile date de un segment de populaţie care încă trăieşte sub pragul de sărăcie, riscurile date de vulnerabilităţile din sistemul de sănătate, infrastructura insuficient pusă la punct, sistemul de educaţie care nu este încă la nivelul pe care ni-l dorim pentru ca România să se poată considera o adevărată ţară europeană“.
Investiţii în avioane şi tancuri
În proiectul de buget trimis Parlamentului apare doar 1,3% din PIB alocat Ministerului Apărării (MAPN). În acelaşi timp, politicenii vorbesc de cheltuieli pentru apărare de 1,91% din PIB, adaugând alte 0,6 procente care sunt trecute în bugetul Ministerului Administraţiei. În plus, în strategia de apărare era prevăzută o sumă de 2,9 miliarde de euro pentru apărare pentru 2008 (circa 9,3 miliarde de lei), în timp ce suma propusă de Executiv pentru MAPN este de 5,78 miliarde de lei.
Preşedintele Traian Băsescu militează pentru majorarea cheltuielilor armatei la 2,38% din PIB, prin credite pentru investiţii, însă Tăriceanu susţine că va lua în calcul varianta doar dacă va fi nevoie. Lucru puţin probabil, în viziunea premierului, care a amintit că nici în anii trecuţi n-au fost cheltuiţi toţi banii alocaţi investiţiilor.
Decizia de a aloca Apărării un procent din PIB mai mic de 2% a venit în momentul în care, în Apărare, ar fi trebuit să fie pompate câteva miliarde bune de euro pentru ca România să se alinieze la standardele NATO. Este vorba de şase mari programe de înzestrare, câte două pentru fiecare categorie de forţe – terestre, aeriene şi navale. Cea mai importantă achiziţie programată pentru 2008 vizează 48 sau 24 de avioane multirol – F16, Gripen sau Eurofighter. De asemenea, trebuia finalizată renegocierea contractului cu BAE Systems privind achiziţia şi service-ul celor două fregate, precum şi achiziţionarea unei elicopter care să le deservească. În plus, armata mai are în plan achiziţia de tancuri, de maşini de teren şi de avioane de spionaj. Potrivit proiectului de buget, investiţiile pentru apărare se ridică la 9,8 miliarde lei (circa trei miliarde de euro) în 2008, dintr-un total de 24 miliarde de lei până în 2014. Suma este cu mult mai mare faţă de cele 5,7 miliarde alocate efectiv.
Finanţare şi în afara bugetului
Bugetul de stat nu este însă singura sursă de finanţare a investiţiilor pentru armament şi apărare. De altfel, pe tot anul 2008, bugetul MAPN este de 5,78 miliarde de lei, cu trei miliarde sub nivelul investiţiilor. Oficialii de la Bucureşti vorbesc tot mai des de contractarea de credite de la bănci pentru finanţare. Variantele sunt multiple. Unele implică înregistrarea cheltuielilor în buget, în timp ce altele permit ocolirea majorării deficitului de stat. De exemplu, vor apărea în buget sumele plătite efectiv, împrumuturile garantate de stat, emisiunile de titluri. Dacă însă achiziţiile de echipamente sunt finanţate printr-un credit acordat de furnizor sau prin leasing, suma nu mai apare în buget decât pe măsură ce se plătesc ratele.
De exemplu, compania Lookheed Martin a înaintat, în 2002, o ofertă Poloniei pentru 48 de avioane F-16, finanţate printr-un împrumut aprobat de Congresul American, pentru care nu se plătea decât dobânda în primii şapte ani. Iar compania suedeză SAAB, producătorul avioanelor Gripen, a vândut Cehiei 24 de avioane printr-un credit garantat de guvernul Suediei şi al Angliei şi contractat printr-un consorţiu de bănci din Cehia şi din străinătate.
Investiţii
9,8 miliarde de lei însumează proiectele de investiţii din bugetul apărării pentru 2008. Cel mai important proiect ar trebui să fie achiziţia avioanelor de luptă multirol şi înlocuirea TAB-urilor.
