Armata Serbiei este în stare de alertă maximă la frontiera cu Kosovo

Vineri, 26 mai 2023, Poliția din Kosovo a dispersat cu gaze lacrimogene cetățenii sârbi care doreau să îi împiedice pe primarii albanezi să îşi preia funcţia în trei municipalităţi situate în nordul Kosovo, unde domină populația sârbă.

În ciuda acestui fapt, forţele speciale din Kosovo au permis primarilor albanezi să intre în birouri și au rămas pe poziții în apropierea clădirilor municipale din Zvecan, Leposlavic şi Zubin Potok, relatează agenția de presă AFP. Potrivit sursei citate anterior, edilii respectivi au fost aleşi pe data de 23 aprilie 2023, alegerile fiind boicotate de cetățenii sârbi.

În urma incidentului respectiv, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a ordonat soldaților să fie în stare de alertă maximă şi să se deplaseze în direcţia frontierei cu Kosovo.

Sâmbătă, 27 mai 2023, Aleksandar Vucic a prezidat o reuniune a Comitetului pentru Securitate Naţională care a adoptat un plan de „activităţi de securitate (…) menite să consolideze capacităţile de apărare ale Serbiei”, forţele armate fiind, până la noi notificări, în stare de alertă maximă”, potrivit informațiilor transmise de Președinția Sârbă.

SUA și câteva state europene au intervenit între Serbia și Kosovo

La doar câteva ore distanță după ce a avut loc incidentul respectiv, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au cerut autorităţilor kosovare să anuleze imediat decizia de a-şi desfăşura forţele speciale, precizând că sunt îngrijorate de decizia Serbiei de a ridica nivelul de pregătire al forţelor armate, relatează sursa citată anterior.

La rândul său, NATO a cerut „instituţiilor din Kosovo să detensioneze imediat situaţia” şi „tuturor părţilor să rezolve situaţia prin dialog”, potrivit informațiilor transmise de purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord Atlantice, Oana Lungescu, prin intermediul rețelelor sociale.

Premierul din Kosovo, Albin Kurti, a anunțat, sâmbătă, că Guvernul de la Pristina a înţeles „îngrijorările partenerilor lor internaţionali”, precizând, însă, că „orice altă opţiune ar echivala cu neîndeplinirea obligaţiilor constituţionale față de primari, ar fi neîndeplinirea obligațiilor și obligațiilor noilor primari față de cetățenii Republicii și ar face imposibilă furnizarea serviciilor comune de bază pentru cetățeni.”

„În calitate de prim-ministru al tuturor cetățenilor, invit pe toți, în special cetățenii sârbi din Kosovo, să coopereze cu noii primari și cabinetele lor, care vor fi multietnice, multiculturale, multilingve și multipartide. Sunt aleși și nu sunt împotriva nimănui, ci în slujba tuturor”, a scris, sâmbătă, Albin Kurti pe contul său de Facebook.

Rusia învinuieşte SUA şi UE pentru tensiunile dintre Serbia și Kosovo

Rusia a învinuit, sâmbătă, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană (UE) pentru „provocările de la Priştina”, condamnând, totodată, folosirea violenţei pentru a forţa intrarea primarilor albanezi în acele municipii din Kosovo.

„La Priştina, acest act barbar, care vizează în mod clar continuarea epurării etnice anti-sârbe, este prezentat în mod batjocoritor ca o dovadă a bunelor intenţii ale autorităţilor. Degradarea situaţiei din Kosovo este o consecinţă directă a unei abordări maliţioase, care scoate în evidenţă poziţia neocolonială occidentală în Balcani.

Am avertizat în repetate rânduri că reprezentanţii tandemului SUA-UE nu sunt mediatori, ci instigatori ai conflictului, care subminează fundamentele juridice internaţionale ale reglementării situaţiei din Kosovo şi întârzie o soluţie reciproc acceptabilă, care este posibilă doar pe baza rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.

Moscova condamnă cu fermitate acţiunile provocatoare ale Priştinei, care duc situaţia într-o fază fierbinte şi reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii întregii regiuni a Balcanilor”, a declarat, sâmbătă, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, citate de agenția de presă EFE.