CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) a dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române şi a aprobat acţiuni prioritare în domeniul cibernetic.
CSAT a decis întărirea armatei
CSAT, reunit miercuri, a luat decizii pentru consolidarea Forţelor Armate Române. Inclusiv prin asigurarea unui cadru legal adecvat pentru a răspunde cerinţelor de apărare ale României în contextul actual. De asemenea, s-au aprobat o serie de acţiuni prioritare pentru Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică. Cu scopul de a contribui la dezvoltarea sistemului naţional în acest domeniu și la consolidarea capacităților de prevenire și descurajare. Inclusiv printr-o abordare proactivă în conformitate cu cadrul internaţional de cooperare.
Principala temă abordată în şedinţa CSAT, prezidată de către președintele Klaus Iohannis, a fost „grava” situaţie de securitate din regiunea Mării Negre. Și implicațiile acesteia pentru România, conform unui comunicat emis de Administraţia Prezidenţială.
„La doi ani de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situaţia de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie ameninţată de atacurile Moscovei asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime şi pagube materiale. Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusiei”, au apreciat membrii CSAT, potrivit sursei citate.
Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei României, precum şi acţiunile suplimentare care se impun. Administrația Prezidențială a transmis că România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. De asemenea, s-a menționat că sprijinul NATO trebuie însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale. În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.
România va continua să colaboreze cu Aliații
Potrivit comunicatului citat, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare. Precum şi menţinerea eforturilor de susţinere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington D.C., România va continua să colaboreze cu aliaţii. Pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare şi apărare robuste şi eficiente. Pentru creşterea prezenţei aliate în ţara noastră. Precum şi pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova, a indicat sursa citată.
Totodată, în CSAT a fost analizat şi aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării. În special în ceea ce priveşte derularea programelor de înzestrare. Și a demersurilor de creştere a gradului de încadrare. Precum şi retenţia personalului care contribuie la implementarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO. De planificare a apărării şi reducerea deficitelor identificate de autorităţile NATO.
„La nivelul Alianţei, există o nouă abordare a planificării apărării şi, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliaţii pot coopera pentru identificarea capabilităţilor pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operaţională, cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi. Planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare”, a explicat Administraţia Prezidenţială.