Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat joi forțele militare care vor fi puse la dispoziție pentru misiuni în afara României. Este vorba despre peste 5.600 de militari și civili care vor putea participa anul viitor la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat, joi, forţele Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea în 2024 la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.
Peste 5.600 de militari și civili pot participa la misiuni în afara țării
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Armata României va putea pune la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024, un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni şi operaţii cu 2.462 militari şi poliţişti, dintre care 359 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.103 vor fi în aşteptare pe teritoriul naţional, dislocabili la ordin.
Elementul de noutate îl reprezintă suplimentarea participării cu o companie stat major şi deservire la operaţia EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, a explicat Administraţia Prezidenţială.
„România va deveni astfel cel mai mare contributor cu trupe în cadrul operaţiei, cu un efectiv de peste o mie de militari, atât dislocaţi în teatru, cât şi în cadrul rezervelor operaţiei”, a menţionat Preşedinţia.
Obiectivele României la summitul de la Vilnius
De asemenea, membrii CSAT au aprobat și obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius. Reuniunea de la Vilnius urmăreşte reconfirmarea unităţii şi solidarităţii aliate şi, totodată, va analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi a răspunsului aliat la ameninţarea reprezentată de Rusia, continuarea adaptării Alianţei şi avansarea pe linia integrării euroatlantice a Ucrainei, arată Administraţia Prezidenţială.
Administraţia Prezidenţială informează că, la Vilnius, preşedintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prim-plan aspecte care ţin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică, aşa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea României.
Conform sursei citate, România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaţionale NATO, cât şi prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an.