Armata Rusiei a lansat rachete în Ucraina de pe teritoriul Belarusului
Armata Rusiei a efectuat, duminică seara, o lansare masivă de rachete militare către mai multe regiuni din nordul Ucrainei. De pe teritoriul Rusiei au fost înregistrate lansări de rachete între orele 19:19 și 19:28, fiind urmate de lansări de rachete de pe teritoriul Belarus.
Potrivit Unian, cetățenii ucraineni au raportat explozii în regiunea Rivne. De altfel, forțele de apărare aeriană din Ucraina au interceptat rachete ruseşti și deasupra regiunii Volîn. În ultimele ore, trupele ruse s-au concentrat pe capturarea regiunii estice Donbas. Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, duminică dimineața, soldații ucraineni au oprit ofensiva inimacilor în direcțiile Sloviansk, Bakhmutsk și Avdiivsk.
Vă amintim că, sâmbătă seară, s-a aflat despre transferul batalioanelor de voluntari ale Corpului III de Armată în Ucraina. Vladimir Putin ar încerca să reia ofensiva militară în direcția regiunii pro-ruse Donețk, unde avansul soldaților ruşi a stagnat, și să trimită o parte din efectiv spre sud în așteptarea contraofensivei. În prezent, analiștii militari de la Institutul pentru Studiul Războiului se îndoiesc că noile batalioane de voluntari vor schimba cursul războiului sau că vor afecta într-un fel în mod semnificativ situația actuală.
Alexander Lukașenko spera la o victorie din partea Rusiei
Pe tot parcursul conflictului dintre Rusia și Ucraina, președintele din Belarus, Alexander Lukașenko, a servit efectiv ca secretar de presă al Kremlinului. Spre deosebire de discursurile reținute ale lui Vladimir Putin, Alexander Lukașenko a insultat în mod deschis liderii occidentali, l-a amenințat pe președintele Ucrainei, a cerut acceptarea ultimatumului rusesc și a afirmat că dacă armata rusă ar ataca Ucraina, Guvernul de la Kievul ar cădea în trei zile.
Judecând după retorica agresivă, Alexnader Lukașenko și-a imaginat cu adevărat că va ieși victorios din războiul împotriva Ucrainei, fără să plătească niciun preț. O lovitură decisivă a Rusiei ar fi trebuit să dezorganizeze armata ucraineană și să îl forțeze pe Zelenski să fugă din țară.
În timp ce se instala un nou guvern pro-rus, Belarus ar fi trimis un contingent limitat în Ucraina pentru presupuse sarcini de menținere a păcii, fără a participa direct la ostilități, așa cum făcuse cu o lună mai devreme în Kazahstan. În cele din urmă, forțele sale s-ar fi întors acasă victorioase din Ucraina ocupată, fără pierderi.
Dar, încă din a doua zi a invaziei, a devenit clar că „operațiunea specială” a Rusiei nu a decurs conform planului. Vederea coloanelor de tancuri rusești în flăcări a schimbat dramatic retorica lui Alexander Lukașenko. Peste noapte, el s-a transformat din șoim în porumbel, îndemnând Rusia și Ucraina să se așeze la masa negocierilor. Aceste eforturi diplomatice s-au încheiat la fel de repede când a devenit clar că Turcia, și nu Belarus, va fi principalul mediator.
