Parlamentul Armeniei a decis, miercuri, ridicarea legii marțiale instituită în conflictul cu Azerbaidjan în Nagorno-Karabah. Legea marțială a fost instituită pe întreg teritoriul ţării la 27 septembrie 2020, ziua izbucnirii conflictului. Ostilităţi au durat 44 de zile şi s-au încheiat cu victoria forţelor azere, potrivit agenţiei de presă EFE.
Armenia a ridicat legea marțială
Rezoluţia legislativă, propusă de opoziţie, a fost aprobată cu 118 de voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, potrivit publicaţiei online locale news.armenia.am.
Preşedintele parlamentului de la Erevan, Ararat Mirzoyan, a propus marţi susţinerea acestei iniţiative legislative a opoziţiei, având în vedere acordul la care s-a ajuns pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate la 20 iunie pentru depăşirea crizei politice izbucnite în ţară după înfrângerea în războiul din Nagorno-Karabah.
Ridicarea legii marţiale în Armenia intervine la mai bine de trei luni după adoptarea unei măsuri similare de către Azerbaidjan.
Confruntările reînnoite toamna trecută în Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit majoritar de armeni, au dus la moartea a peste 5.500 de soldaţi de ambele părţi şi a aproximativ 150 de civili, potrivit unor surse oficiale.
Azerbaidjanul a preluat controlul
Armenia controla acest teritoriu de la victoria sa în conflictul precedent pentru acest teritoriu (1992-1994), căruia i s-a pus capăt printr-un armistiţiu fragil, încălcat de nenumărate ori, deşi, cu excepţia confruntărilor de patru zile din 2016, niciodată pe scară atât de largă ca anul trecut.
În virtutea acordului mediat de Moscova care a pus capăt ostilităţilor la 10 noiembrie, Azerbaidjanul a preluat controlul a peste două treimi din Nagorno-Karabah.
Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.
Conflictul a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.
