Inițiativa armistițiului olimpic

Propunerea de armistițiu olimpic a fost avansată inițial de președinții francez și chinez, Emmanuel Macron și Xi Jinping, în timpul vizitei lui Xi la Paris pe 6 mai. Macron a discutat ulterior această chestiune și într-o convorbire telefonică cu Zelenski, sugerând că un astfel de armistițiu ar putea facilita eventuale negocieri între Kiev și Moscova pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia.

Cu toate acestea, Zelenski a declarat vineri pentru site-ul de știri Ukrainska Pravda că detaliile inițiativei nu sunt clare și a subliniat riscul ca Rusia să profite de un astfel de armistițiu.

„Cine va garanta că forțele lor nu vor înainta către noi în timpul încetării focului? Așadar, eu nu înțeleg detaliile. Până acum mie îmi sună ca o poveste neviabilă”, a a spus președintele ucrainean. , la o săptămână după ce Rusia a lansat în provincia ucraineană nord-estică Harkov o nouă ofensivă care, potrivit președintelui rus Vladimir Putin, ar avea ca scop crearea unei zone-tampon pentru a preveni atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei.

În cadrul vizitei sale în China, Putin a sugerat vineri că nu susține ideea unui armistițiu în războiul din Ucraina pe durata Jocurilor Olimpice, dar s-a declarat dispus să negocieze cu Kievul pe baza acordului de pace nefinalizat în tratativele desfășurate la Istanbul în martie-aprilie 2022. El a acuzat că a fost „păcălit” de Occident să-și retragă trupele din nordul Ucrainei în schimbul promisiunii semnării acordului.

După ce Emmanuel Macron a adus în discuție ideea armistițiului olimpic, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu a primit din partea Franței nicio propunere concretă referitoare la aplicarea unei asemenea inițiative.

Întâlnirea dintre Ihor Jovkva și Marie-Doha Besancenot

Într-o întâlnire cu secretarul general adjunct al NATO pentru diplomație publică, Marie-Doha Besancenot, adjunctul șefului Oficiului Președintelui Ucrainei, Ihor Jovkva, a subliniat necesitatea urgentă a Ucrainei pentru ajutor militar.

„Ucraina și armata ucraineană protejează flancul estic al NATO de mai bine de doi ani. Avem nevoie urgentă ca apărarea noastră aeriană să fie consolidată și ajutorul militar necesar din partea statelor membre să fie livrat cât mai curând posibil,” a menționat Jovkva.

El a informat-o pe Besancenot despre situația de securitate din Ucraina, în special despre ofensiva ocupanților ruși în regiunea Harkov și intensificarea atacurilor cu rachete din partea statului agresor rus. În cadrul întrevederii, părțile au discutat și despre pregătirile pentru Summitul NATO de la Washington. Adjunctul șefului Biroului Președintelui a subliniat că este important pentru Ucraina ca summitul să adopte decizii ferme cu privire la pașii către aderarea Ucrainei la NATO.

Jovkva a vorbit despre semnarea unor acorduri bilaterale cu țările partenere care ar trebui să asigure securitatea globală a Ucrainei până când aceasta devine membră NATO. Ucraina a semnat deja astfel de documente cu Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca, Canada, Italia, Țările de Jos, Finlanda și Letonia.