România își reafirmă angajamentul pentru securitatea Ucrainei în cadrul reuniunii de la Paris
Președintele interimar Ilie Bolojan a reprezentat România la summitul liderilor europeni privind securitatea Ucrainei, desfășurat la Paris.
Evenimentul a reunit 31 de state, alături de reprezentanți ai NATO și Uniunii Europene, cu scopul de a discuta măsuri concrete pentru stabilitatea regiunii.
„Așa cum știi, de aproximativ jumătate de oră s-a finalizat reuniunea pentru pace și securitate, convocată în vederea construirii unei păci robuste pentru Ucraina și Europa”, a declarat Ilie Bolojan într-o conferință de presă susținută la Paris, cu puțin timp în urmă.
Poziția României în contextul încetării focului
În cadrul conferinței de presă organizate la finalul reuniunii, Ilie Bolojan a reiterat sprijinul ferm al României pentru Ucraina, subliniind că țara noastră nu va trimite trupe pe teritoriul ucrainean.
Cu toate acestea, România va participa activ la negocieri tehnice și militare pentru a contribui la stabilirea strategiilor de apărare.
Unul dintre subiectele cheie discutate a fost acordul de încetare a focului de la Marea Neagră, stabilit pentru o perioadă de 30 de zile.
„Țările prezente salută ajungerea la acest acord, însă constatăm că, deși Ucraina a fost de acord ca acesta să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci și la spațiul terestru și aerian, nu s-a ajuns la un astfel de consens. Atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, devine clar că Rusia nu a acceptat aceste condiții”, a explicat Bolojan.
„Întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă strategică pentru România, iar portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, țara noastră va participa la acest grup de lucru.
Prin infrastructura pe care o deține – radare, drone, poliția aeriană – dar și prin colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, România va contribui la respectarea acestui acord”, a precizat Bolojan.
Crearea unui mecanism de monitorizare
În vederea asigurării respectării armistițiului, un grup de lucru va fi constituit pentru monitorizarea situației. România va juca un rol activ în acest proces, având în vedere importanța strategică a Mării Negre și a portului Constanța.
„Cea mai sigură forță de garantare a păcii este ca Ucraina să rămână cu o armată puternică. Astfel militarii europeni nu vor intra în conflict. Ucraina a reușit să-și formeze o industrie de apărare, care are capabilități ce pot fi preluate de țările UE“, a spus Bolojan.
„România are un interes major în susținerea Ucrainei, întrucât, în caz contrar, există riscul de prăbușire a frontului, iar, practic, ucrainenii sunt cei care țin pericolul la distanță. Orice cădere a Ucrainei ar însemna complicații și o posibilă înaintare a conflictului spre vest”, a declarat președintele interimar.
Sprijin continuu pentru Ucraina și consolidarea Flancului Estic
Discuțiile au abordat și necesitatea sprijinirii Ucrainei pe termen lung, precum și întărirea Flancului Estic al NATO. Ilie Bolojan a subliniat că stabilitatea Ucrainei este esențială pentru securitatea întregii Europe.
În ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei, liderii europeni au convenit asupra necesității de a menține măsurile restrictive pentru a preveni o eventuală reluare a conflictului.
„Măsurile post-acord trebuie să asigure garanții puternice, pentru ca această situație să nu fie doar o fază temporară între două războaie, ci să se construiască o pace durabilă, care să asigure atât Ucraina, cât și Europa”, a explicat Bolojan.
„Sunt două aspecte. În ceea ce privește întărirea flancului NATO înseamnă că toate planurile pregătite pentru această zonă să fie continuate fără probleme și e posibil ca în perioada următoare să se discute și de o creștere a prezenței NATO pe Flancul Estic.
În ceea ce privește garanții de securitate, problema nu a fost tratată astăzi. Dacă se va decide asta, aceste forțe de descurajare nu pot acționa decât sub un mandat internațional de tip ONU. Această chestiune nu a fost discutată astăzi fiind că nefiind în apropierea unui acord de pace“ a subliniat Bolojan.
România nu va desfășura trupe în Ucraina
Un alt subiect de interes a fost posibilitatea desfășurării unor forțe internaționale de garantare a păcii. În acest context, România a reafirmat că nu va trimite militari în Ucraina.
România va facilita tranzitul forțelor internaționale prin teritoriul său și va contribui la planificarea operațiunilor logistice, în cazul în care se va lua o decizie la nivel internațional privind prezența unei astfel de forțe în Ucraina.
„România nu va trimite niciun militar român în Ucraina. Totuși, într-o situație ipotetică, în cazul în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre un posibil plan privind forțele care ar putea asigura o astfel de garanție”, a afirmat Bolojan.
„nu ar fi desfășurate în zona liniei de front, ci ar putea fi localizate pe flancul estic sau la o distanță considerabilă de front, în Ucraina. De asemenea, tranzitarea acestor forțe se va face prin România. Vom participa, așadar, ca țară de tranzit la discuțiile care vor permite Statului Major să fie pregătit pentru eventualele scenarii”, a mai spus Ilie Bolojan.
Perspective europene asupra sprijinului pentru Ucraina
În cadrul reuniunii, majoritatea țărilor UE au reconfirmat angajamentele financiare și logistice stabilite anterior.
„Aproape toate țările UE, cu excepția a două țări, vor face s-a stabilit la Consiliul UE. Asta nu înseamnă state care nu sunt din interiorul UE nu vor acorda sume suplimentare. Astăzi o parte din țări au anunțat explicit sumele“, a explicat președintele interimar.
Summitul de la Paris a consolidat poziția României ca actor regional esențial în gestionarea securității europene, reafirmând totodată angajamentul ferm pentru stabilitatea și pacea în regiune.
