Decizia de a opri temporar complexul petrochimic de la Piteşti a ridicat imediat numeroase semne de întrebare. De ce acum? De ce tocmai această unitate? Avem de-a face cu o premieră în domeniu? Şi lista poate continua.
Pentru cei mai mulţi dintre noi, Arpechimul este „combinatul ăla mare de la intrarea în Piteşti, cum vii pe autostradă“. Cei care au zburat dinspre Vest spre aeroportul Otopeni şi au avut noroc de cer senin au putut să-i observe, prin hublourile avionului, adevăratele dimensiuni: zeci şi zeci de coşuri şi rezervoare imense şi un labirint de tuburi şi conducte întinse pe câteva sute de hectare. Acum, gigantul industrial este la un pas de a-şi sista, pentru jumătate de an, activitatea. Motivul oficial – nu a respectat programul de investiţii de mediu convenit în comun cu autorităţile, respectiv nu a realizat modernizarea unor rezervoare şi închiderea unei halde. Refuzul de a recupera timpul pierdut poate conduce la închiderea definitivă.
Gura lumii vorbeşte însă despre multe alte posibile motive de a pune lacătul pe poarta complexului. Unii politicieni argeşeni spun că, oricum, OMV nu a dorit de la bun început această unitate şi că ar dori să o vândă sau cel puţin să o treacă în conservare. Alţii cred că, de fapt, Arpechim nu-şi va relua niciodată activitatea, ci va fi demolat, instalaţiile vor fi vândute ca fier vechi, iar terenul va fi folosit pentru proiecte imobiliare.
Prin purtătorul său de cuvânt, Dan Pazara, Petrom a negat orice intenţie de închidere sau înstrăinare a rafinăriei. „În ultimii doi ani, numai la Arpechim, nivelul investiţiilor legate de mediu a depăşit 60 milioane de euro. (…) După cum am anunţat, Petrom va investi circa 200 de milioane de euro până în 2010, pentru modernizarea şi eficientizarea activităţii complexului de la Piteşti“, a precizat Pazara.
Alte glasuri insinuează o implicaţie politică: magnatul Dinu Patriciu a recunoscut că doreşte să cumpere o rafinărie, ba s-a arătat interesat în trecut chiar de Arpechim, astfel încât şi-ar fi folosit pârghiile liberale pentru a scădea preţul combinatului. „Este posibil ca Arpechim să fie de vânzare, dar nu mă interesează“, a replicat omul de afaceri.
„Nu este vorba de nicio decizie politică. Oricine ar fi fost în locul meu ar fi făcut la fel. Este vorba despre respectarea legii“, ne-a spus, la rândul său, Attila Korodi, ministrul mediului. El a precizat că astfel de măsuri de sistare a activităţii pe motive de nerespectare a autorizaţiei integrate de mediu sunt „obişnuite“ în ultima perioadă. „Arpechim este cel mai spectaculos caz de până acum, însă sub nicio formă nu este primul. Oricum, sperăm să nu mai avem şi alte situaţii de acest gen, căci interesul nostru este cu totul altul decât să închidem fabrici“, a adăugat Korodi.
O scurtă privire pe lista companiilor care au probleme în a respecta programele de conformare arată că nicio altă mare unitate din domeniul industriei chimice şi petrochimice nu pare, cel puţin pentru moment, în pericol.
Şi acuzaţiile legate de o eventuală „programare“ a închiderii sunt respinse de reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Mediului şi de cei ai Gărzii de Mediu. Ei spun că, în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an, au avut loc mai multe controale la Piteşti, în urma cărora s-au constatat neîndepliniri ale obligaţiilor şi s-au emis notificări şi somaţii. Ultimul termen-limită stabilit pentru Arpechim, 19 aprilie, a fost şi el depăşit, moment în care s-a decis oprirea pentru o perioadă a lucrului.
Există totuşi şi cazuri în care hotărârea de sistare a activităţii ca urmare a nerespectării măsurilor de conformare s-a dovedit a fi nefondată. „Noi am dat în judecată Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău şi am câştigat. Totuşi, la noi situaţia era diferită de cea de la Arpechim: fiind o companie înfiinţată după 2002, teoretic nu aveam dreptul la perioadă de tranziţie şi trebuia să ne fi conformat cu directivele europene până la sfârşitul lui 2006. Însă, pentru că am preluat o instalaţie deja existentă, avem dreptul la perioadă de tranziţie până în 2014“, explică Vasile Ciobanu, directorul general al producătorului de îngrăşăminte chimice Agro Fertil din Săvineşti, Neamţ.
La Piteşti, Petrom a contestat măsura, însă, potrivit juriştilor, are şanse foarte mici de câştig. Disputele create în jurul acestui caz conduc, totuşi, din ce în ce mai mult, spre concluzia că Arpechim ar putea să continue să funcţioneze şi că scandalul din ultimele zile nu a fost decât o sperietoare pentru el şi pentru celelalte firme aflate într-o situaţie similară.
Nu e o premieră
«Arpechim este cel mai spectaculos caz de până acum, însă nu primul. Sperăm să nu mai avem şi alte situaţii de acest gen, căci interesul nostru este cu totul altul decât să închidem fabrici.»
Attila Korodi, ministrul mediului
Perioadele de graţie variază de la caz la caz
31.12.2007 Acesta este termenul la care se încheie perioada de tranziţie pentru compania Bega Upsom Ocna de Mureş, specializată în producţia de sodă calcinată.
31.12.2008 Până la această dată funcţionează derogarea de la directivele europene privind protecţia mediului pentru o serie de firme importante, printre care multe din industria energetică (Rovinari SA, Electrocentrale Deva, CET Braşov, RAT Cluj sau CET Iaşi II).
31.12.2014 La polul opus din punctul de vedere al conformării la normele de mediu ale UE se află instalaţii industriale aparţinând rafinăriilor Petrobrazi, Astra Română, Vga, Petrotel Lukoil, dar şi unor companii importante din industria chimică, cum ar fi Oltchim, Amonil, Azochim, Melana Neamţ ori Sinteza Oradea. Acestea mai au la dispoziţie încă şapte ani pentru a atinge standardele europene.
31.12.2015 Cele mai lungi perioade de tranziţie le-au căpătat, printre altele, rafinăria Steaua Română, dar şi combinatele chimice Azomureş şi Colorom Codlea.
