Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, iar estimările privind evoluția din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei.

În ceea ce privește restaurantele, industria are șanse reale ca în 2018, pe fondul creșterii consumului, să depășească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.

Statisticile companiei de consultanță Frames arată că în industria HORECA activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor. Firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajați în sectorul restaurantelor și 45.000 în hoteluri și pensiuni.

,,Pe fondul îmbunătățirii semnificative a situației economice dar și a eficientizării activității companiilor din HORECA, datele arată un progres semnificativ al profitului net față de anul 2013 – de la 380 mil.lei la 1 mld.lei în cazul hotelurilor și de la 190 mil.lei la 1,6 mld.lei în cazul restaurantelor”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în HORECA și care înregistrează, evident, și cele mai bune performanțe financiare.

Potrivit datelor companiei de consultanță, Bucureștiul reprezintă peste 30% din piața hotelieră (373 firme) și mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunță un plus semnificativ în anii următori. Capitala este urmată de județele Constanța (1403 firme în HORECA), Cluj (768 firme), Brașov (608 companii), și Timiș (696), cu ponderi între 4 și 12%.

,,Bucureștiul turistic a crescut semnificativ în ultimii ani. Dezvoltarea unor noi unități de cazare și deschiderea a câteva sute de baruri, pub-uri și restaurante s-au pliat pe creșterea populației orașului și pe avansul semnificativ al numărului turiștilor”, spune Cristi Opait, managerul The Drunken Lords.

 

,,Centrul Vechi a devenit, în ultimii ani, principalul punct de atracție al orașului, însă asistăm în prezent la un avans semnificativ al potențialului unor zone de birouri, în special Pipera, și de promenadă, cum sunt zona Cișmigiu și mai ales bulevardul Magheru. Odată cu redeschiderea hotelului Lido și a unor noi restaurante precum Taupe, braserie pe care o vom inaugura în zilele următoare, estimăm o creștere a interesului turiștilor pentru principalul bulevard din oraș”,  a mai spus acesta.

Potrivit celor mai noi date comunicate de Institutul Național de Statistică, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, la nivelul întregii țări, în primul semestru, au însumat 3,51 milioane (+5,1% faţă de cele din S1 2013), cele mai multe (76,1%) aparţinând turiştilor români. De asemenea, ponderea turiştilor străini a fost de 23,9%, apropiată de datele consemnate în primele şase luni din anul anterior.
Pe segmentul sosirilor de turişti străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,7% din total turişti străini), iar dintre aceştia 85,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

 

Voucherele de vacanță, efect așteptat

Voucherele de vacanță au stimulat semnificativ piața turismului românesc. În aceste zile, o mare parte dintre hotelieri raportează au anunțat că spațiilor lor de cazare sunt pline, mulți înregistrând rezervări de până la 60-80% inclusiv pentru luna septembrie.

ANAT a anunțat, recent, că între ianuarie şi iunie 2018 au fost emise aproximativ 14 milioane de vouchere pe hârtie şi în format electronic, care valorează aproximativ 148 milioane de euro, această sumă fiind de cinci ori mai mare faţă de cea din 2017. 

Litoralul și Valea Prahovei sunt în prim-plan, însă și în București și alte orașe și zone turistice, gradul de cazare este unul semnificativ, peste anii anteriori.

Potrivit analiștilor de la Frames, lansarea voucherelor de vacanță are însă și efecte neașteptate. Dincolo de afluența de turiști și de creșterea tarifelor de cazare, sectorul restaurantelor resimte din plin o scăpare a acestui sistem – faptul că voucherele sunt dedicate serviciilor de cazare și nu pot fi folosite independent, precum tichetele de masă.

,,Din discuțiile purtate cu oamenii de afaceri de pe litoral a rezultat că, deși hotelurile sunt pline, se consumă mai puțin la terase și restaurante. Sunt mulți turiști care își acoperă serviciile de masă și băuturile exclusiv din oferta hotelurilor sau din supermaketuri, iar consumul la terase, în baruri și cluburi a scăzut semnificativ”, afirmă Adrian Negrescu.

Conform oficialilor Frames, datele financiare utilizate in analiză fac referire la informațiile oficiale raportate de firmele având codurile CAEN – 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare; 5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată; 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere; 5590 Alte servicii de cazare; 5610 Restaurante, raportate la Ministerul Finanțelor Publice. Pentru 2017, datele sunt provizorii, iar pentru 2018, reprezintă estimarea companiei de consultanță.