Istoricul Alex Mihai Stoenescu a oferit mai multe detalii despre cum a ajuns Nicolae Ceaușescu în fruntea Partidului Comunist. A început prin a explica faptul că atunci când se aduce în discuție personalitatea fostului dictator, una dintre întrebările pe care și le pun oamenii, în special tinerii, este „Cum a ajuns să ocupe această funcție?”.
Mai ales că a fost „un individ precar, fără școală, nepregătit”, după cum a mai spus istoricul.
Invazia Armatei Roșii
Unul dintre factorii care a contribuit la ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu la conducerea țării a fost ocupația sovietică, după cum a explicat Alex Mihai Stoenescu. De asemenea, la acest lucru s-a mai adăugat și înfrângerea României în cel de-al Doilea Război Mondial, invazia Armatei Roșii și nucleul de comuniști.
Însă, aceste aspecte nu au fost singurele care au contat. După cum a mai explicat Alex Mihai Stoenescu, un detaliu și mai important a fost faptul că Partidul Comunist conținea cel puțin trei fracțiuni în perioada anilor 1947-1948.
„Un aspect mai important al istoriei partidului în acel moment, 1947, 1947, 1948, nu a fost numărul membrilor de partid. Ci faptul că el conținea cel puțin trei fracțiuni. Nu era unitar. Nici măcar partea aceasta de conducere a Partidului Comunist din România nu era unitar.
O fracțiune era cea, s-o numim clasică, a lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Ea se formase în închisori. La Doftana, la Caransebeș și în lagărul de la Târgu Jiu, unde i-a mutat la un moment dat Antonescu. Deci o fracțiune cu un lider român, Gheorghe Gheorghiu Dej, în care s-a aflat, încă de la Doftana, și Nicolae Ceaușescu”, a explicat Alex Mihai Stoenescu.
Exista unui al doilea nucleu
Istoricul a mai explicat că exista și nucleul Ana Pauker. Alex Mihai Stoenescu a descris că ea era o evreică din România care a fost arestată, s-a făcut proces și până la urmă a plecat în URSS.
„Și s-a întors de acolo după 23 august ca fiind emisară personală a lui Stalin”, a explicat Istoricul.
Apoi el a trecut la a descrie care a fost cel de-al treilea nucleu. Mai exact, este vorba despre cel al lui Maurer, care se afla într-un sediu secret care ar fi fost pe strada Varșovia.
„Maurer a constituit un nucleu împreună cu agenții NKVD care fuseseră prinși. Care au intrat în România pentru activități de spionaj și sabotaj, fuseseră prinși de autoritățile române, închiși. Și, au stat închiși, mai ales la Doftana, împreună cu Gheorghe Gheorghiu Dej.
În momentul în care s-au eliberat s-au întors în București, iar acolo s-au întâlnit cu Maurer. Și astfel s-a format un al treilea nucleu, NKVD, format din indivizi pe care ulterior îi vom găsi în conducerea securității”, a mai explicat Alex Mihai Stoenescu.
Cariera lui Ceaușescu
Alex Mihai Stoenescu a precizat că ceea ce ține de cariera lui Ceaușescu este că acesta a făcut parte din gruparea Gheorghiu Dej.
„Dacă ar fi făcut parte din celelalte grupări ar fi fost îndepărtat. Deci al doilea element de cauzalitate este că el a făcut parte din echipa Gheorghe Gheorghiu Dej”, a mai evidențiat istoricul.
El a continuat prin a explica faptul că fără victoria grupării lui Gheorghe Gheorghiu Dej împotriva nucleului lui Ana Pauker nu ar existat o conducere a lui Ceaușescu. Iar acest fapt a reprezentat a treia cauză. De asemenea, istoricul a mai oferit un context.
„La un moment dat, Gheorghiu Dej, după ani de zile, cu sprijinul lui Ceaușescu, pentru că avem stenograme despre acest subiect, a cerut Uniunii Sovietice să își retragă consilierii din Securitate, Armată și Economie. Și, cu această ocazie, citind stenogramele, descoperim că Gheorghiu Dej, cu intervențiile lui Ceaușescu, a descoperit că acești consilieri, în loc să le ofere ajutorul, au ajuns să îi spioneze.
Să îi urmărească pe ei, conducerea partidului. Și să dea informații despre activitatea lor la Moscova. A spus <<noi vă informăm pe dumneavoastră, conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de absolut toate problemele.
Nu aveți nevoie de acești agenți care au ajuns să ne supravegheze pe noi.>> Deci Ceaușescu a fost și aici, în partea aceasta, foarte important”, a mai explicat Alex Mihai Stoenescu.
Ediția integrală a podcastului „Evenimentul istoric” de vineri, 4 octombrie, poate fi vizionată aici.
