Cele aproape trei decenii de putere a lui Putin au fost marcate în Rusia de încălcări ale drepturilor omului şi represiunii politice. Cazul Navalnîi, aflat în atenția presei în ultimii ani, nu este singular.
Vladimir Putin este acuzat că a trecut de la persecuția precisă a oponenților vocali, la reprimarea mai largă a unui număr tot mai mare de critici.
Vladimir Putin, comparat cu Stalin
Este și cazul Violettei Grudina, unul dintre oamenii din rețeaua lui Navalnîi, agresată, amendată și intimidată. Asupra geamurilor apartamentului ei s-a tras cel mai probabil cu un pistol cu gloanțe de cauciuc, biroul i-a fost vandalizat cu svastici pe pereți, iar adresa casei i-a fost făcută publică, scrie Al Jazeera.
În decurs de patru zile, Grudina, care conducea filiala din Murmansk a fundației anticorupție a lui Navalnîi, a fost reținută de cinci ori.
Grudina susține că autoritățile locale au pornit campania de intimidare pentru a o împiedica să candideze împotriva unui candidat pro-Kremlin la viitoarele alegeri municipale. Dar nu se simte descurajată. Dar nu este descurajată.
„Toate astea mă fac să râd, dar mă și înfurie. Am însă o furie bună, care mă ajută să lucrez”, a declarat ea pentru Al Jazeera. Grudina crede că este victima unui nou și agresiv val de epurare politică pornit de guvernul lui Vladimir Putin.
Pericol uriaş pentru Rusia
„Construcția neo-stalinismului cu Putin la putere se finalizează în Rusia în aceste zile”, a declarat pentru Al Jazeera Gennadi Gudkov, un lider al opoziției, dat afară din Duma de Stat, și plecat în exil.
„Până în prezent, există o singură diferență față de regimul lui Stalin: nu există gulaguri și nici execuții masive fără proces. Orice altceva este copiat după modelul lui Stalin”, adaugă el.
La apogeul „Marii terori” a lui Stalin, de la sfârșitul anilor 1930, milioane de oameni fost închiși și sute de mii au fost executați, inclusiv anchetatorii și ofițerii de informații care au condus prima rundă de arestări și execuții.
„Nu au existat astfel de epurări masive ca pe vremea lui Stalin”, afirmă activistul Andrei Borovikov, un susținător al lui Navalnîi. „Diferența e că atunci oamenii erau împușcați, iar acum fac închisoare”, a spus el.
Unii observatori nu sunt de acord cu comparația stalinistă. Ei susțin că noul val de arestări și adoptarea legilor represive provin dintr-o schimbare politică cu mai multe fațete. A început anul trecut, după ce Putin l-a demis pe premierul Dmitri Medvedev, un liberal prudent, înlocuindu-l cu funcționarul tehnocrat Mihail Mișustin.
Guvernul lui Putin a adoptat legi care restricționează libertățile mass-media și a complicat înregistrarea partidelor de opoziție. Kremlinul a dat legea prin care ONG-urile finanțate de Occident, inclusiv cele care ajută victimele HIV / SIDA, sunt numite „agenți străini”.
”Sub masca lozincilor liberale, aceste organizații au ca scop crearea condițiilor pentru destabilizarea situației sociale și sociopolitice”, susțin procurorii moscoviți în apelul către o instanță. Aceasta ar putea, până la 17 mai, să interzică rețeaua de birouri regionale a lui Navalnîi.
Vocile pro-Kremlin justifică presiunea asupra lui Navalnîi, susținînd că rețeaua sa lucrează cu serviciile secrete occidentale. „Este răspunsul guvernului la atacurile agresive ale șefilor lui Navalnîi – serviciile de informații din SUA, Marea Britanie și Canada”, spune fostul parlamentar Sergei Markov.
Dacă va fi interzisă, fundația lui Navalnîi va fi listată alături de al-Qaeda și ISIS, iar sute de angajați ai săi ar putea primi până la 10 ani de închisoare. Mii de susținători și donatori ar putea primi până la opt ani de închisoare pentru „finanțarea extremismului”.
Activista Grudina crede că există o teamă reală de competiție politică și transparență: „Cea mai mare teamă a lui Vladimir Putin este că oamenii încep să iasă în stradă”.