ASF a finalizat noul proiect de modificare a tarifelor RCA. S-a propus ca noul plafon să fie la nivelul prețurilor de vânzare din 28 februarie 2023, în loc de 1 martie 2023. Deși nu reprezintă o reducere față de calculul estimat pe baza celor mai recente tarife de referință, scopul deciziei este de a preveni scumpirea polițelor RCA.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a modificat proiectul de plafonare a prețului polițelor RCA. Acesta trebuia să intre în discuții încă de vineri, 24 martie, dar a fost amânat după ce Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) şi Patronatul Industriei Asigurătorilor din România (PIAR) l-au criticat dur.
Cum se va face acum plafonarea prețurilor RCA?
Noul proiect de plafonare a tarifelor RCA prevede ca noul plafon să fie la nivelul prețurilor de vânzare din 28 februarie 2023, în loc de 1 martie 2022.
”Principalul scop pe care îl urmărim prin această propunere de hotărâre de Guvern este tocmai protecția consumatorilor. Scopul este să nu crească prețurile la la RCA și urmărim implicit și stabilitatea pieței. Tarifele de prime maxime se stabilesc prin această propunere la nivelul 28 februarie 2023”, a declarat Daniel Apostol, purtătorul de cuvânt al ASF într-o intervenție telefonică la România TV.
Piața asigurărilor din România este instabilă
Zona asigurărilor, mai cu seamă cea auto, pare a purta un soi de blestem care musai se termină cu faliment. Partea proastă este că în urma acestora rămân găuri serioase care trebuie umplute de stat și deci și de clientul român. Căci nu are altă variantă.
Înainte de City Insurance, alte două cunoscute falimente au fost cele ale societăților Astra Asigurări și Carpatica Asig (mai înaintea acestora au mai falimentat EUROASIG, METROPOL, Grup AS, CROMA și vestitul ADAS).
ASTRA Asigurari s-a desprins în anul 1991 din fosta companie de stat ADAS (Administrația Asigurărilor de Stat), iar, în august 2015, președintele de atunci al ASF, Mișu Negrițoiu a anunțat retragerea autorizației de funcționare a ASTRA Asigurări și intrarea în faliment a societății. La vremea respectivă a fost considerat cel mai mare faliment din industria de asigurări din România.
În cazul Carpatica Asig, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la data de 27 iulie 2016, hotărât retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii Carpatica Asig S.A. A urmat un alt mare faliment.
Cu 1,15 milioane polițe RCA în vigoare, dintre care 500.000 denunțate automat, 16.305 polițe de garanție aferente a peste 7000 de asigurați, instituții și alte persoane juridice, dar și peste 10.000 de litigii naționale și internaționale, falimentul City Insurance (procedura de faliment a intrat în instanță în februarie 2022) este cel mai mare din istoria recentă a României.
Falimentul City a lăsat în urmă o gaură de circa 450 de milioane de euro, bani care au căzut în sarcina Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA). Această sumă este aproape dublă față de cât au costat falimentele Astra Asigurări şi Carpatica la un loc!
Asigurătorii cu cele mai mari sume de încasat în cazul City, care au format organismul Comitetul Creditorilor, sunt Omniasig (90 de milioane de lei), Groupama (66 milioane de lei) și Allianz Țiriac (64 milioane de lei).
Este vorba despre cei mai importanți vânzători de CASCO de pe piața locală, companii care au achitat în baza polițelor propriilor clienți daunele provocate de clienți cu RCA la City și care ar fi trebuit să fie compensați de compania falimentară.