‘Am propus recent nişte măsuri de instituire a unor notificări, trebuie să găsim modalitatea tehnică. Pentru acele deţineri pentru care se primeşte o cerere de transfer de la Depozitarul Central /DC/ la intermediar sau de la intermediar la DC, posesorul acelor acţiuni va fi notificat în mod obligatoriu prin e-mail sau SMS. În acest fel, posesorul real al acelor acţiuni poate să se sesizeze, să ia act că se întâmplă o mişcare pe care el nu a iniţiat-o şi n-a autorizat-o’, a declarat miercuri, la o conferinţă pe tema aplicării dreptului pieţei de capital, Iulian Panait, lector universitar la Universitatea Hyperion, fost preşedinte al unei cunoscute firme de consultanţă în investiţii.

Printre măsurile avute în vedere de ASF se numără şi posibilitatea introducerii unor dispozitive tip token, cum sunt cele folosite la autentificarea utilizatorilor de internet banking, care generează coduri unice valabile o singură dată pentru acces şi transmiterea operaţiunilor.

Presa a relatat recent despre două cazuri de furturi de acţiuni de la persoane fizice pe baza unor acte de identitate false.

‘În acest moment este posibil ca acţiunile deţinute să fie furate. Ipotetic vorbind, pentru că nu deţin acţiuni în prezent. Dar este foarte greu ca o persoană să fure ceea ce deţin la o instituţie reglementată a pieţei de capital dacă nu există informaţii din interior, fie din cercul de prieteni, fie chiar din interiorul acelor instituţii care gestionează acele deţineri, cu privire la ceea ce eu am. Dacă hoţii nu ştiu ce am, nu ştiu ce să fure. Poate fi din cercul de prieteni, nu de la broker sau de la DC. Apoi are loc un furt de identitate, mi se falsifică actul de identitate. Acum nu poţi retrage bani decât prin virament bancar. În mod obligatoriu este necesar acest act de identitate fals să fie folosit la o bancă, pentru a deschide un cont bancar fără ştirea mea. Prima redută care pică este banca, acolo se foloseşte actul de identitate fals (…) Ulterior se obţine un extras al deţinerilor de acţiuni, se face transferul lor, se vând fraudulos utilizând actul fals şi se transferă fondurile rezultate către contul bancar creat fraudulos’, a exemplificat Iulian Panait.

Cu ani în urmă, pe piaţa de capital din România s-a înregistrat un furt masiv din conturile unor persoane fizice, la sucursala Deva a SSIF Broker, dar într-un context cu totul diferit faţă de cel actual, la momentul respectiv fiind permisă alimentarea în numerar a conturilor, nu obligatoriu prin virament bancar.

Alte situaţii de fraudă întâlnite pe piaţa de capital locală, prezentate de Iulian Panait, sunt ‘modelul Sima’, cu administrarea în paralel a unei firme autorizate şi a uneia neautorizate, cu acelaşi nume, înregistrată în altă jurisdicţie, cazul Dream Team Asset Management, cu contracte personale de împrumut între angajaţi şi clienţi, sub paravanul unei companii autorizate, care capătă caracteristicile unui joc piramidal, modelul firmelor care stimulează tranzacţionarea excesivă cu riscuri mari sau al firmelor neautorizate pe piaţa FOREX, care îşi ‘ajută’ clienţii să piardă prin diferite metode, inclusiv ‘probleme tehnice’ ale platformei de tranzacţionare şi falsificarea listei tranzacţiilor.

Sursa: Agerpres