În contextul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se află sub presiunea falimentelor Euroins și City Insurance, președintele instituției respective, Nicu Marcu, urmărește să intimideze angajații care ar fi dispuși să semnaleze eventualele nereguli din cadrul ASF.
Ce măsuri a luat președintele ASF?
Prin intermediul Serviciului de Protecție Internă din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu a trimis o comunicare prin care îi informează pe angajații instituției că le vor fi verificate e-mail-urile de serviciu, acțiunea respectivă vizând „exclusiv modul de gestionare a informațiilor sensibile ale A.S.F.”.
Modul în care sunt definite informațiile sensibile ale ASF blochează practic semnalarea oricăror erori referitoare la supravegherea pieței de către conducerea ASF și îngreunează munca avertizorilor de integritate, relatează jurnalul.ro.
Potrivit unei comunicări interne, angajații ASF au fost informați că „salariați anume desemnați din cadrul A.S.F. vor efectua o verificare informatică asupra traficului de poștă electronică realizat de salariații A.S.F. pentru perioada 01.11.2022 – 30.04.2023”. Perioada aleasă pentru realizarea verificărilor nu este una întâmplătoare, relatează sursa citată anterior, ea coincide cu intervalul de timp în care au ajuns în presa locală informațiile despre problemele companiilor de asigurări City Insurance și Euroins România și despre modul în care conducerea ASF și-a făcut treaba.
În textul comunicării transmise angajaților se vorbește despre „informațiile sensibile” și se invocă Regulamentul nr.14/2020 privind obligația păstrării secretului profesional și a protejării informațiilor nedestinate publicității. Potrivit regulamentului respectiv „informații sensibile” sunt „toate informațiile interne ale ASF a căror accesare sau diseminare neautorizată ar putea produce prejudicii imaginii, rolului și misiunii instituției”.
Practic, angajații ASF nu au voie să semnaleze eventualele nereguli, fiind eliminat practic rolul avertizorului de integritate. În plus, chiar și persoanele care ajung în posesia unor informații sensibile și le fac publice riscă o plângere penală din parte ASF.
În ciuda acestui fapt, regulamentul respectiv nu face nicio diferență între semnalarea unor fapte de corupție, de neîndeplinirea a obligațiilor ale șefilor ASF și divulgarea unor informații economice despre concurență către unele firme de asigurări.
Mai multe surse anonime au făcut publice nereguli din cadrul ASF
Potrivit sursei citate anterior, în presa locală au apărut mai multe informații despre disfuncţionalităţile din cadrul ASF, toate, însă, pe surse anonime. Informațiile respective au ajuns în atenția DIICOT, DNA și Parlamentului României din cauza sesizărilor venite pe filiera avertizorului de integritate. De exemplu, în Parlamentul României au ajuns informații despre:
- favorizarea operatorilor economici supravegheaţi (asigurătorii), prin interpretarea defectuoasă a legislaţiei, omisiunea aplicării de sancţiuni sau aplicarea unor sancţiuni neproporţionale, simbolice faţă de natura faptelor constatate şi care afectează inclusiv bugetul de stat;
- omisiunea de a sesiza alte autorităţi competente atunci când au fost identificate nereguli grave rezultate în urma controalelor şi care impun alte verificări, pe care ASF nu este abilitată să le desfăşoare;
- politici de personal pe criterii subiective: rudenie (gineri, soții), interese personale (amante), cât şi în baza recomandărilor venite din partea operatorilor economici aşa-zişi supravegheaţi.