‘În cazul BCR Asigurări de Viaţă VIG SA, în perioada august-septembrie 2009 (perioadă care face subiectul anchetei DIICOT), CSA – entitate care a fost comasată în ASF – a efectuat un control inopinat la BCR Asigurări de Viaţă VIG SA. În obiectul controlului a intrat şi verificarea prevederilor contractuale cu privire la răscumpărările parţiale şi a plăţilor efectuate pentru contractele de asigurare încheiate. Controlul din 2009 a constatat printre altele că pentru un număr de 34 de contracte de asigurare cu clauză suplimentară de beneficii, societatea a efectuat 399 de răscumpărări parţiale mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului de asigurare, faptă ce constituie contravenţie. Ca urmare a constatării de mai sus, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a sancţionat cu avertisment scris membrii Directoratului societăţii BCR Asigurări de Viaţă Vienna Insurance Group SA, conform politicii de sancţionare graduală şi progresivă, obligând totodată societatea să informeze CSA cu privire la modul de îndeplinire a măsurilor stabilite prin procesul verbal de control’, se arată într-un comunicat al ASF remis marţi AGERPRES.
ASF menţionează că asigurările de viaţă încheiate de BCR Asigurări de Viaţă VIG SA sunt asigurări facultative în care drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de asigurare, iar drepturile asiguraţilor la răscumpărări parţiale sau totale sunt prevăzute în contractele de asigurare, dar trebuie să respecte prevederile legale. Acestea se referă la interzicerea răscumpărărilor parţiale mai devreme de 6 luni de la încheierea contractului.
Prevederile legale (OUG 61/2005) stabilesc că ‘‘orice altă plată indiferent de forma sub care este făcută de asigurător, diferită de indemnizaţia de asigurare sau reprezentând restituirea rezervei în condiţiile legii, nu va putea fi efectuată mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului de asigurare”.
Pentru a preveni disimularea plăţilor de natură salarială făcute prin intermediul contractelor de asigurare (cu răscumpărare lunară), CSA a luat măsuri de reglementare încă din anul 2004 care limitau răscumpărările la un interval de minimum 6 luni de la încheierea contractului. Acestea au fost nuanţate în legislaţie în anul 2005 şi au fost preluate în Codul Civil.
‘În competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară poate intra, în procedura de control, verificarea prevederilor contractuale cu privire la răscumpărările parţiale şi a plăţilor efectuate pentru contractele de asigurare încheiate (respectarea termenului de 6 luni). Dar constatările de natură fiscală sau evaziune fiscală (cum sunt cele care reies din ancheta DIICOT) fac obiectul atribuţiilor autorităţilor subordonate sau coordonate de către Ministerul Finanţelor Publice. ASF poate sancţiona asigurătorii pentru nerespectarea prevederilor privind termenele de răscumpărare, ceea ce a şi făcut în trecut’, se mai spune în comunicat.
Într-o declaraţie de presă transmisă AGERPRES, BCR Asigurări de Viaţă precizează că în cursul zilei de marţi a răspuns solicitărilor DIICOT Târgu Mureş de predare a unor înscrisuri şi informaţii în cadrul unei acţiuni de investigaţie pe care aceasta instituţie o desfăşoară.
‘Din documentele prezentate de DIICOT până la acest moment, rezultă că societăţii noastre nu i se aduc învinuiri. Societatea şi-a exprimat sprijinul şi cooperarea deplină pentru investigaţia derulată de DIICOT. Dat fiind faptul că BCR Asigurări de Viaţă acţionează în deplină legalitate, respectând legislaţia şi normele care reglementează activitatea de asigurare şi domeniul economic şi financiar din România. Arătăm, de asemenea, că niciun membru al conducerii societăţii nu a fost vizat de acţiunea desfăşurată. De asemenea, compania prezumă faptul că modul de lucru al angajaţilor şi partenerilor săi contractuali este deplin legal până la proba contrarie, motiv pentru care îşi exprimă sprijinul şi faţă de aceştia’, se spune în documentul menţionat.
Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureş şi ofiţeri de poliţie judiciară au efectuat marţi 166 de percheziţii în Bucureşti şi în 26 de judeţe, la locuinţele unor învinuiţi, la sediile a 112 societăţi comerciale şi la sediile unei societăţi de asigurări, în cadrul unei acţiuni de amploare, vizând destructurarea unei grupări specializate în săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
Potrivit unui comunicat al DIICOT remis AGERPRES, procurorii efectuează cercetări faţă de persoane cu atribuţii de conducere şi angajaţi în cadrul unei societăţi de asigurări, precum şi faţă de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale care sunt suspectaţi că au constituit un grup infracţional organizat în scopul obţinerii unor importante beneficii financiare în modalitatea sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor aferente unor drepturi salariale.
Anchetatorii arată că modul de operare în acest caz este unul inedit, constând în acordarea disimulată a unei părţi din drepturile salariale lunare, iniţial prin încheierea de către angajator a unei poliţe formale de asigurare de viaţă colectivă cu operatorul de asigurări, achitarea contravalorii poliţelor de asigurare de către angajator, a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire-beneficii), urmate imediat, în cursul aceleiaşi zile sau în ziua următoare, de ‘răscumpărarea clauzei suplimentare’ şi, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare de către asigurător direct în conturile angajaţilor – beneficiarii de fapt ai respectivelor contracte de asigurare, care primeau aceste plăţi ca fiind parte din veniturile salariale.
După reţinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajaţilor, cu o frecvenţă lunară, sub formă de răscumpărare, aceasta reprezentând în fapt o formă mascată de plată a drepturilor salariale şi în acelaşi timp o modalitate de sustragere de la plata contribuţiilor aferente salariilor acordate.
Astfel, prin această metodă, salariaţii primeau o parte din indemnizaţia lunară cu eludarea plăţii taxelor aferente acestor drepturi salariale, costul pentru angajator reprezentându-l doar comisionul de 10% către asigurator.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la suma de 6 milioane de euro, aferentă unei activităţi infracţionale desfăşurate pe o perioadă de 7 luni, perioada de săvârşire a infracţiunilor fiind mult mai mare, din 2009 la zi.
Percheziţiile domiciliare sunt efectuate în judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Bihor, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mureş, Maramureş, Neamţ, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.
Sursa: Agerpres