ASF consideră că un astfel de produs ar putea fi comercializat şi prin alte canale de distribuţie, nu doar prin intermediul societăţilor de asigurare, potrivit unor propuneri avansate de Grupul de lucru privind asigurările obligatorii de locuinţe, constituit la nivelul instituţiei.
Pe de altă parte, obligativitatea încheierii poliţei PAD ar putea fi restrânsă numai pentru imobilele cu destinaţie de locuinţe care sunt în mod efectiv utilizate în acest scop, urmând să fie excluse imobilele utilizate integral în scop comercial (apartamente în care funcţionează sedii de firme etc), se arată într-un comunicat de presă al ASF.
Grupul de lucru a elaborat mai multe propuneri, pe termen scurt mediu şi lung care vizează, în principal, creşterea gradului de cuprindere în asigurări şi identificarea de soluţii privind completarea eficientă a asigurărilor obligatorii de locuinţe cu cele facultative.
Printre cele mai importante schimbări propuse, în ceea ce priveşte Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale, se află introducerea unei franşize în cazul riscului de cutremur, măsură ce vizează asigurarea sustenabilităţii sistemului de asigurare, prin diminuarea despăgubirii, îndeosebi în cazul daunelor minore (conform scopului declarat de legiuitor, poliţa PAD urmăreşte protecţia în caz de dezastre).
Franşiza poate fi eliminată la solicitarea asiguratului/contractantului prin plata unei prime de asigurare suplimentare, precizează ASF.
Totodată, o altă propunere vizează liberalizarea canalelor de distribuţie pentru poliţele PAD, în sensul modificării articolelor de lege care stabilesc faptul că distribuţia poliţelor se realizează exclusiv prin intermediul societăţilor de asigurare.
Pe lista de modificări se mai regăsesc: clarificarea legislaţiei prin menţionarea expresă a posibilităţii încheierii de către proprietarii de imobile, încadrate în clasa I de risc seismic, a unei poliţe facultative, fără a prezenta dovada încheierii PAD, în condiţiile imposibilităţii legale de a contracta o poliţă PAD; eliminarea beneficiarului din formatul poliţei PAD (element specific doar în cazul asigurărilor de viaţă) – solicitarea despăgubirii se poate face doar de către asigurat; posibilitatea ca o cerere de despăgubire să poată fi preluată direct de către PAID, în situaţii speciale (exemplu cazurile Astra şi Carpatica); stabilirea cuantumului fix al amenzii contravenţionale la valoarea de 500 lei pentru neîncheierea poliţei PAD (în prezent, cuantumul este de la 100 la 500 lei).
În ceea ce priveşte statutul acţionariatului PAID, se stipulează faptul că 'ulterior constituirii PAID, pot fi acţionari la această societate orice alte entităţi, care singure ori prin intermediul sau în legătură cu alte entităţi controlate de aceleaşi persoane ori grup de persoane exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni, care cumulate reprezintă cel mult 15% din capitalul social al PAID sau îi conferă acesteia cel mult 15% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor PAID'.
Conform ASF, pentru modificarea legislaţiei secundare, Grupul de lucru a făcut propuneri care au avut ca rezultat final corecţii şi îmbunătăţiri ale conţinutului Normei nr. 7/2013, implementate prin Norma nr. 35/2016, printre cele mai importante fiind: clarificarea noţiunii de contractant al asigurării şi alinierii definiţiei/noţiunii, în sensul prevederilor din Codul Civil şi legislaţia generală în domeniul asigurărilor; introducerea posibilităţii de emitere electronică a poliţelor PAD; introducerea reîntregirii automate a sumei asigurate după fiecare daună, prin plata unei prime suplimentare ce se calculează proporţional cu despăgubirea primită şi perioada rămasă de asigurare; clarificarea unor prevederi referitoare la obligativitatea reînnoirii poliţei PAD la fiecare aniversare a unei poliţe facultative multianuale; simplificarea formatului şi a modului de încheiere a poliţei PAD, în sensul eliminării obligativităţii existenţei semnăturii asiguratului pe poliţă (se menţine obligativitatea semnăturii asiguratorului).
Grupul de lucru a fost constituit la ASF în luna ianuarie a acestui an, alături de alte şapte grupuri, în cadrul proiectului Autorităţii de conlucrare cu toţi actorii implicaţi în dezvoltarea pieţelor financiare non-bancare. Principalele propuneri ale membrilor grupului de lucru s-au referit la modificarea legislaţiei primare şi secundare în domeniu, în vederea îmbunătăţirii şi corectării unor deficienţe ale cadrului legal actual.
Entitatea are în componenţă reprezentanţi ai ASF, UNSAR, PAID, UNSICAR, Ministerului Finanţelor Publice şi ai patronatelor din sectorul bancar.
AGERPRES
